Randament  =  raportul dintre venitul anual pe care îl aduce un plasament si valoarea imediata a acestui plasament.

Rata de baza a dobânzii  =  rata dobânzii anuale fixata de o banca, ce serveste ca termen de referinta la calculul dobânzilor practicate de banca în relatiile cu clientii sai.

Reescont  =  operatiune efectuata de o banca centrala în vederea aprovizionarii cu mijloace banesti lichide a bancilor comerciale; pe baza vânzarii la banca centrala a unui portofoliu de efecte de comert scontate de ele, bancile comerciale obtin în schimb mijloace banesti înainte de scadentele efectelor respective, asigurându-si în acest fel refinantarea.

Rentabilitate  =  capacitate a unui capital plasat sau investit de a produce un venit, exprimat în termeni financiari.

Revolving  =  credit cu reînnoire automata

Randament

(Yield)

In general, este venitul incasat dintr-o investitie, exprimat procentual din pretul curent al acesteia. O anumita investitie poate avea mai multe randamente datorita numeroaselor metode folosite la calcularea lui. De exemplu, in cazul obligatiunilor, randamentul poate fi: (1) Randamentul curent (current yield). Este rata dobanzii impartita la pretul de cumparare. De exemplu, o obligatiune care se vinde la 1.000$, cu o rata a dobanzii de 10%, are un randament curent de 10%. Daca, aceeasi obligatiune s-ar vinde la 500$, ea ar oferi un randament de 20% unui investitor care ar cumpara-o la 500$ (pe masura ce pretul unei obligatiuni scade, randamentul ei crese si viceversa). (2) Randamentul pana la scadenta/rascumparare/restituire (yield to maturity/call/put) al unei obligatiuni care ia in considerare platile dobanzii, pretul de cumparare, valoarea de rascumparare si timpul ramas pana la scadenta/rascumparare/restituire.

Randament calculat cu durata medie de viata a emisiunii

(Yield to average life)

Randament care se calculeaza in locul randamentului pana la scadenta sau al celui pana la rascumparare atunci cand obligatiunile sunt retrase sistematic pe durata de viata a emisiunii cum este cazul unei emisiuni de obligatiuni municipale cu un fond de amortizare.

Randament curent

(Current yield)

Rata rentabilitatii unei obligatiuni, calculata ca raportul dintre venitul din dobanda si pretul de cumparare sau pretul pietei. Este rata efectiva a rentabilitatii, nu rata dobanzii. De exemplu, o obligatiune care are o rata a dobanzii de 6% si se tranzactioneaza la 95, se spune ca are un randament curent de 6,32% (60$ dobanda/950$ pretul pietei x 100= 6,32%).

Randament nominal

(Nominal yield)

Rata anuala a dobanzii care se plateste pentru o obligatiune, specificata in contractul obligatiunii si tiparita pe certificat daca aceasta se emite in forma materializata. De asemenea, se mai numeste randamentul cuponului (coupon yield).

Randamentul dividendului

(Dividend yeld)

Dividendul anual al unei actiuni comune impartit la pretul de piata al actiunii. De exemplu, daca actiunea comuna Exxon se tranzactioneaza la un pret de 50$ si plateste un dividend de 3,40$, atunci randamentul dividendului va fi 3,40$/50$, adica 6,8%. Aceasta valoare reprezinta randamentul curent al unei actiuni comune si nu ia in considerare potentialele castiguri sau pierderi de capital.

Randamentul dupa impozitare

(After-tax basis)

In Statele Unite, randamentul pana la scadenta obtinut de un investitor intr-o obligatiune, la calcularea caruia sunt luate in considerare impozitele federale si statale pe venit. Acest randament este folosit pentru a compara rentabilitatea obligatiunilor impozabile cu cea a obligatiunilor municipale scutite de impozit. De exemplu, o obligatiune de corporatie care plateste o dobanda de 10% va avea un randament dupa impozitare de 5% pentru un investitor din categoria de impozitare de 50%. O obligatiune municipala scutita integral de impozit, care plateste o dobanda de 5%, va avea un randament dupa impozitare de 5%.

Randamentul echivalent cu al obligatiunii

(Equivalent bond yield)

Randamentul anualizat al unui instrument financiar de credit pe termen scurt, cotat in functie de randamentul discontului. El se calculeaza pentru a putea compara cotatiile unui instrument financiar de credit cu discont cu cele ale instrumentelor financiare de credit purtatoare de dobanda. Desi se numeste astfel, acest randament este comparabil cu cel al oricarui instrument financiar de credit purtator de dobanda, nu numai cu cel al obligatiunilor cu cupon. De asemenea, mai este denumit si coupon-equivalent rate. De exemplu, daca un bon de trezorerie de 90 de zile cu o valoare nominala de 10.000$ care plateste 10% costa 9.750$, atunci randamentul echivalent cu al obligatiunii va fi: 250$/9.750$ x 365/90 = 10,40%.

Randamentul echivalent impozabil

(Equivalent taxable yield)

Randamentul pe care o obligatiune impozabila trebuie sa-l plateasca pentru a asigura unui investitor, dupa impozitare, acelasi randament pe care acesta l-ar obtine dintr-o obligatiune neimpozabila. Acest randament se calculeaza pentru a putea compara randamentul neimpozabil al unei obligatiuni municipale cu randamentul impozabil al unei obligatiuni de corporatie. In functie de categoria de impozitare, un investitor poate obtine dupa impozitare un randament mai mare in cazul unei obligatiuni municipale decat in cel al unei obligatiuni de corporatie care ofera o rata mai mare a dobanzii. Randamentul echivalent impozabil se calculeaza impartind randamentul neimpozabil la 100%, minus categoria de impozitare a investitorului.

Randamentul ofertei

(Reoffering yield)

Randamentul la care o emisiune noua de obligatiuni este oferita publicului.

Randamentul pana la maturitate

(Yield to maturity)

Rata rentabilitatii pe care un investitor o va inregistra la o investitie intr-o obligatiune, daca aceasta este pastrata pana la scadenta si emitentul face toate platile promise, la timp si integral. Randamentul pana la scadenta ia in calcul pretul de cumparare, valoarea de rascumparare, perioada de timp pana la scadenta, rata dobanzii si perioada de timp intre platile dobanzii. Pentru a obtine aceasta rentabilitate, trebuie ca fiecare plata a dobanzii sa poata fi reinvestita, la o rata egala cu randamentul pana la scadenta.

Randamentul pana la rascumparare

(Yield to call)

Randamentul unei obligatiuni care se calculeaza presupunand ca obligatiunea va fi rascumparata de catre emitent la prima data de rascumparare specificata in contractul obligatiunii. Se calculeaza folosind aceeasi formula ca in cazul randamentului pana la scadenta, cu urmatoarele exceptii: valoarea la scadenta este inlocuita cu primul pret de rascumparare, iar data scadentei este inlocuita cu prima data de rascumparare.

Raport de deschidere de cont

(New account report)

Document completat de un broker pentru fiecare client nou, care contine date esentiale cu privire la experienta investitionala anterioara, situatia financiara si obiectivele investitionale ale clientului. Documentul trebuie actualizat in cazul in care intervin schimbari importante in situatia financiara a clientului. In functie de informatiile continute in acest document, un client poate sa fie sau sa nu fie considerat eligibil pentru anumite tipuri de investitii riscante.

Raport de subscriere

(Subscription ratio)

Raport care indica numarul drepturilor necesare pentru a cumpara o singura actiune comuna dintr-o emisiune noua. Se calculeaza impartind numarul actiunilor vechi la numarul actiunilor noi, oferite ca privilegiu de subscriere.

Raport financiar

(Financial statement)

Raport ce prezinta situatia financiara a unei persoane fizice sau a unei companii. Principalele rapoarte financiare sunt bilantul contabil, contul de profit si pierdere si situatia fluxurilor de numerar.

Raportul directorilor

(Directors' report)

Raport intocmit de catre membrii consiliului de administratie pentru a fi prezentat actionarilor. Acesta cuprinde: descrierea activitatilor companiei si a filialelor sale in perioada respectiva, propuneri privind dividendul, profitul reinvestit si repartizarea rezervelor, schimbari in active, situatia capitalului de imprumut si a investitiilor in alte companii, sumele datorate, politica de resurse umane etc.

Raportul P/E (pret/castig)

(Price earnings ratio (P/E))

Indicator care ofera investitorilor o idee cu privire la cat de mult platesc pentru capacitatea de a genera profit a unei companii. Cu cat este mai mare valoarea raportului P/E, cu atat investitorii platesc mai mult si, in consecinta, se asteapta ca profiturile companiei sa fie mai mari. Se calculeaza impartind pretul unei actiuni la castigul per actiune. Raportul P/E poate folosi fie castigurile raportate in ultimul an, caz in care se numeste „trailing P/E“, fie castigurile previzionate pentru urmatorul an, caz in care se numeste „forward P/E“. In cazul fondurilor de investitii ca si in cazul indicilor de piata, cum ar fi S&P 500, raportul P/E se calculeaza pe baza activelor financiare din portofoliu

Raportul risc/rentabilitate

(Risk/reward ratio)

Raport care exprima probabililtatea inregistrarii unei pierderi sau unui castig. Utilizat adesea ca baza de comparatie in luarea unei decizii investitionale.

Raportul Sharpe

(Sharpe ratio)

Indicator al performantei ajustate cu riscul a unui fond de investitii, care se calculeaza impartind diferenta dintre rentabilitatea fondului si o rentabilitate „fara risc“, la abaterea standard. O rentabilitate fara risc este, de obicei, rentabilitatea bonurilor de trezorerie.

Raportul tranzactiilor

(Contract sheet)

Lista completa a tranzactiilor zilnice ale fiecarei firme membre, realizata de catre casa de compensatie cu scopul verificarii corectitudinii detaliilor de tranzactionare.

Raportul Treynor

(Treynor ratio)

Indicator al performantei ajustate cu riscul care se calculeaza impartind diferenta dintre rentabilitatea unui fond si o rentabilitate „fara risc“, la coeficientul beta. O rentabilitate fara risc este, de obicei, rentabilitatea bonurilor de trezorerie.

Rascumparare

(Buy back)

(1) A rascumpara un activ sau un instrument financiar. De exemplu, o companie poate decide sa-si rascumpere actiunile de la un investitor pentru a reduce posibilitatea unei preluari nedorite. Sau, o companie poate sa-si cumpere de pe piata propriile obligatiuni, la un discont, inainte de scadenta. Acest lucru se intampla pe pietele caracterizate prin rate ale dobanzii in crestere. (2) Cumpararea unei valori mobiliare identice pentru a acoperi o vanzare short.

Rascumparare

(Redemption)

(1) Achitarea unei emisiuni de obligatiuni la data scadentei sau inainte de aceasta data, ori a unei emisiuni de actiuni preferentiale la data rascumpararii, la valoarea nominala sau la un pret cu prima. Emisiunea poate fi rascumparata partial sau integral. In cazul unei rascumparari partiale, certificatele individuale care urmeaza sa fie rascumparate sunt alese in mod aleatoriu, de obicei prin tragere la sorti. (2) Titlurile de participare ale fondurilor deschise de investitii sunt rascumparate in mod continuu la valoarea activului net, minus comisionul la vanzare amanat sau comisionul la rascumparare.

Rascumparare cu prima

(Premium call)

Prevedere in contractul unei obligatiuni care permite emitentului sa rascumpere obligatiunile la un pret mai mare decat valoarea nominala.

Rascumparare detineri initiator OPP

(Greenmail)

Ca reactie la o incercare de preluare, corporatia "tinta" isi rascumpara actiunile detinute de potentialul cumparator, cu o prima. Cumparatorul abandoneaza in acest caz oferta de preluare (takeover bid).

Rascumparare din fondul de amortizare

(Sinking fund call)

Rascumpararea de catre un emitent a unei parti dintr-o emisiune de obligatiuni aflate in circulatie din fondul de amortizare, conform cu programul de rascumparare. O rascumparare din fondul de amortizare se face de regula la valoarea nominala, iar obligatiunile care urmeaza sa fie rascumparate sunt alese in mod aleatoriu, de obicei prin tragere la sorti. In cazul emisiunilor de obligatiuni care se tranzactioneaza cu discont fata de valoarea nominala (cu rata scazuta a dobanzii), emitentii cumpara obligatiunile de pe piata deschisa si nu le rascumpara de la investitori. Majoritatea emisiunilor de obligatiuni ofera investitorilor o perioada de protectie intre data la care emisiunea a fost oferita si data la care are loc prima rascumparare din fondul de amortizare.

Rascumparare din fondul de amortizare obligatoriu

(Mandatory sinking fund redemption)

Rascumparare obligatorie a obligatiunilor, de obicei la valoarea nominala, in cantitati stabilite prin contractul obligatiunii in scopul achitarii partiale sau integrale a imprumutului inainte de scadenta finala, din fondul de amortizare al imprumutului obligatar special constituit

Rascumparare din fondurile neutilizate

(Unexpended proceeds call)

Rascumparare extraordinara a obligatiunilor municipale, folosita cel mai frecvent in cazul obligatiunilor ipotecare pentru finantarea locuintelor de la 1 la 4 familii (single-family mortgage bonds). Daca cererea pentru ipoteci nu este suficienta pentru a utiliza intregul venit obtinut dintr-o emisiune de obligatiuni pentru finantarea locuintelor intr-o perioada de timp stabilita, obligatiunile sunt rascumparate cu fondurile neutilizate. In alte cazuri, fondurile care nu au fost cheltuite pentru proiectul finantat de obligatiuni pot fi folosite pentru a rascumpara obligatiuni la valoarea nominala.

Rascumparare in caz de catastrofa (calamitate)

(Catastrophe (calamity) call)

Rascumpararea prematura a unei emisiuni de obligatiuni de catre emitent, atunci cand survin anumite evenimente, de exemplu un accident la locul constructiei care afecteaza drastic terminarea proiectului finantat prin emisiunea respectiva de obligatiuni.

Rascumparare optionala

(Optional redemption)

Dreptul emitentului de a rascumpara o emisiune de obligatiuni sau o parte dintr-o emisiune de obligatiuni, inainte de data stabilita a scadentei, dupa o perioada specificata de timp de la emiterea obligatiunilor. Dreptul poate fi exercitat la optiunea emitentului sau, in cazul instrumentelor financiare pass-through, a debitorului primar (primary obligor). Rascumpararea optionala necesita frecvent plata unei prime, numita prima de rascumparare (call premium).

Rascumparare partiala

(Strip call)

Rascumpararea unei parti dintr-o emisiune de obligatiuni in serie prin rascumpararea cate unei parti din fiecare scadenta.

Raspundere limitata

(Limited liability)

Se refera la faptul ca raspunderea actionarilor unei firme este limitata la capitalul pe care acestia l-au investit in firma respectiva. In principiu, acest lucru inseamna ca un actionar nu poate pierde mai mult decat a platit pentru actiunile sale indiferent de obligatiile financiare ale firmei. Raspunderea limitata reprezinta unul din avantajele importante ale organizarii unei afaceri ca o corporatie.

Rata actiuni short

(Short interest ratio)

Raportul intre numarul actiunilor vandute short si volumul mediu zilnic. Analistii tehnici folosesc acest raport pentru a determina directia de evolutie a pietei. O valoare relativ mare este considerata bullish, deoarece indica o presiune semnificativa de cumparare in viitor, cand vanzatorii short isi vor acoperi pozitiile. O valoare mica este considerata bearish.

Rata actiunilor comune

(Common stock ratio)

Raportul dintre actiunile comune aflate in circulatie si capitalizarea totala a unei corporatii.

Rata actiunilor preferentiale

(Preferred stock ratio)

Ponderea pe care o au actiunile preferentiale, la valoarea nominala, din capitalizarea totala a unei firme. Se calculeaza ca fiind raportul dintre valoarea nominala a actiunilor preferentiale aflate in circulatie, pe de o parte, si capitalul actionarilor, plus datoria pe termen lung a companiei, pe de alta parte.

Rata alocare dividend

(Payout ratio)

Procentul din profiturile unei firme care este platit actionarilor sub forma de dividende. Companiile tinere, in plina dezvoltare reinvestesc cea mai mare parte a castigurilor si, de obicei, nu platesc dividende. Companiile care platesc cea mai mare parte a castigurilor sub forma de dividende, retin foarte putin pentru a face investitii care sa asigure cresterea castigurilor in viitor. Acestea sunt companiile mature care au ajuns deja la un anumit nivel de dezvoltare. Actiunile firmelor care platesc un procent mare din castigurile lor sub forma de dividende sunt atractive pentru investitorii care doresc un venit curent mare si o crestere de capital limitata.

Rata cheltuielilor

(Expense ratio)

(1) In general: raportul dintre cheltuielile totale necesare functionarii unei companii si cifra de afaceri (turnover) sau valoarea vanzarilor totale de bunuri sau servicii; (2) La fondurile deschise de investitii: cheltuielile anuale ale unui fond, cuprinzand comisionul de administrare a portofoliului, cheltuielile administrative si orice comision 12b-1 (in Statele Unite), impartite la activele nete medii ale fondului. Ratele cheltuielilor inregistrate in trecut pot fi gasite in tabelul cu date financiare din prospect; (3) In asigurari: raportul dintre cheltuielile unei companii de asigurari si venitul incasat din primele de asigurare.

Rata de actualizare

(Discount rate)

Rata la care costurile si veniturile viitoare estimate ale unei investitii sunt actualizate pentru a calcula valoarea prezenta a investitiei.

Rata de conversie

(Conversion ratio)

Numarul de actiuni comune in care poate fi schimbat un instrument financiar convertibil. Pentru o obligatiune convertibila, rata de conversie se calculeaza ca fiind raportul dintre pretul de conversie si valoarea nominala a obligatiunii.

Rata de incasare a creantelor

(Collection ratio)

Perioada medie de timp, exprimata in zile, necesara unei companii pentru a-si transforma creantele in numerar. Lungimea acestei perioade indica eficienta cu care managementul companiei vinde pe credit si incaseaza datoriile de la clienti. O perioada scurta este de preferat deoarece firma obtine bani mai repede pentru a reinvesti sau pentru a-si achita propriile datorii.

Rata de schimb valutar

(Exchange rate)

Pretul la care o valuta poate fi schimbata in alta valuta. Ratele de schimb valutar sunt influentate de o serie de factori economici, politici, sociali, juridici, unii dintre ei cu variatie zilnica.

Rata dividendului

(Dividend payout ratio)

Procentul din profitul net pe care o companie il plateste actionarilor sai sub forma de dividende. Companiilor care platesc cea mai mare parte din castigurile lor sub forma de dividende le raman foarte putine disponibilitati banesti pentru a face investitii care sa duca in viitor la o crestere. In general, cu cat este mai mare rata dividendului, cu atat compania este mai matura. Companiile aflate intr-un proces de crestere rapida reinvestesc, de regula, intreg profitul si nu platesc dividende. Actiunile firmelor cu rate mari ale dividendului sunt atractive pentru investitorii care cauta in principal un venit curent mare si o crestere limitata a capitalului.

Rata dobanzii de refinantare

(Discount rate)

In Statele Unite, rata dobanzii pe care Bancile Rezervei Federale o percep pentru creditele acordate bancilor membre. O modificare a acestei rate este privita ca un semnal puternic al politicii Fed cu privire la modificarea masei monetare si a ratelor dobanzii de pe piata. In general, o crestere a ratei percepute de catre Bancile Rezervei Federale semnalizeaza o crestere a ratelor dobanzii de pe piata monetara si de pe piata de capital.

Rata dobanzii pentru un imprumut revocabil

(Call money rate)

Rata dobanzii pe care un broker/dealer o plateste pentru un imprumut revocabil.

Rata profitului

(Profit rate)

Profitul net obtinut de catre o companie intr-un an, exprimat ca procent din capitalul actionarilor.

Rata reala a dobanzii

(Real interest rate)

Rata curenta a dobanzii minus rata inflatiei. Rata reala a dobanzii poate fi calculata comparand rata dobanzii cu rata prezenta sau cu rata estimata a inflatiei. Rata reala a dobanzii ofera investitorilor in obligatiuni si in alte instrumente cu venit fix posibilitatea de a vedea daca dobanda primita le va permite sa invinga inflatia.

Rata rentabilitatii

(Rate of return)

Venitul dintr-o investitie exprimat procentual din investitia initiala. (1) La instrumentele financiare cu venit fix este randamentul curent sau randamentul pana la scadenta pentru obligatiuni si respectiv randamentul curent pentru actiuni preferentiale. (2) La actiunile comune este randamentul dividendului sau rentabilitatea totala in cazul in care se iau in considerare atat dividendul, cat si cresterea de capital.

Rata venitului

(Income ratio)

Raportul dintre venitul net din investitii al unui fond deschis de investitii si activele sale nete medii. Rata venitului evalueaza masura in care un portofoliu genereaza venit. Aceasta valoare poate fi gasita in tabelul cu date financiare din prospect si trebuie analizata prin prisma obiectivelor fondului.

Rating

(Rating)

Evaluare a calitatii creditului (gradului de solvabilitate), facuta de agentii independente. Tabelul de mai jos prezinta ratingurile publicate de cele patru agentii bine cunoscute din Statele Unite, impreuna cu o scurta descriere a fiecarui rating. Ratingurile agentiei Moody's variaza de la Aaa, (se spune „single A“, „double A“, „triple A“), la Aa, A s.a.m.d. pana la C, care este cel mai scazut rating. S&P merge de la AAA pana la D, cel mai scazut rating. Fitch si Duff & Phelps urmeaza sistemul de rating S&P. Uneori, Moody's adauga un „1“ pentru a indica obligatiunile cele mai puternice din categoriile Aa, A, Baa si Ba. Celelalte agentii adauga uneori un „+“ sau un „-“ pentru a indica ierarhia relativa in cadrul categoriei de rating. Descrierea semnificatiei fiecarui rating, alcatuita din unul sau doua cuvinte, nu este echivalenta cu descrierea detaliata, de un paragraf, a fiecarui rating furnizata de fiecare agentie de rating. Insa, ea reprezinta o aproximare rezonabila a semnificatiei. De exemplu, S&P si Fitch considera ratingul A drept „Puternic“, in timp ce Moody's si Duff & Phelps il considera „Adecvat“. Prezentarea mai detaliata a semnificatiei fiecarui rating se gaseste in descrierile integrale din publicatiile fiecarei agentii de rating.

Rating diferit

(Split rating)

Termen folosit pentru a defini situatia in care unei corporatii i-au fost acordate ratinguri diferite de catre agentii de rating diferite.

Rating provizoriu

(Provisional rating)

Clauze in contractul obligatiunii care impun emitentului anumite obligatii cu scopul de a proteja detinatorii de obligatiuni. De exemplu, i se poate interzice emitentului sa foloseasca un activ care a fost oferit drept colateral in cazul in care acesta mai emite si alte obligatiuni. Sau, i se poate impune emitentului sa emita rapoarte catre detinatorii obligatiunilor la anumite date.

Ratingul calitatii creditului

(Credit rating)

Evaluare oficiala a capacitatii unui debitor de a-si indeplini la timp obligatiile financiare. Aceste evaluari sunt facute de catre agentii independente de rating pentru companii, persoane fizice si anumite emisiuni de instrumente financiare de credit.

Ratingul obligatiunilor

(Bond rating)

Metoda de evaluare a posibilitatii de neindeplinire a obligatiilor contractuale de catre emitentul obligatiunii. In Statele Unite, Moody's Investors Service si Standard & Poor's sunt cele mai importante agentii de rating; Fitch Investors Service si Duff & Phelps Credit Rating Co. sunt agentii de rating mai mici. Acestea analizeaza puterea financiara a fiecarui emitent de obligatiuni, fie ca este corporatie sau municipalitate. Clasificarea obligatiunilor se face prin acordarea unor calificative sau ratinguri de la "AAA" (siguranta maxima) la "D" (faliment). Primele patru ratinguri sunt considerate grad (nivel superior) de investitie. Obligatiunile cu un rating mai mare ofera randamente mai mici datorita pretului pe care investitorul il plateste pentru siguranta mai mare. Vezi Rating.

Reasigurare

(Coinsurance)

Impartirea unui risc asigurabil intalnita frecvent atunci cand marimea despagubirilor este atat de mare, incat nu ar fi prudent pentru o singura companie de asigurari sa subscrie intregul risc. De regula, asiguratorul este raspunzator pentru plata despagubirilor pana la o anumita limita stabilita, iar coasiguratorul este raspunzator pentru diferenta peste aceasta limita.

Reasigurare

(Reinsurance)

Aranjament prin care o companie de asigu-rari cumpara asigurare de la o alta companie de asigurari (se reasigura) pentru a acoperi un risc pe care ea il asigura. Astfel, o parte din riscul primei companii de asigurari este asumat de cea de-a doua companie in schimbul unei parti din prima platita de catre asigurat. Prin distribuirea riscului, reasigurarea permite unei companii de asigurari sa accepte clienti a caror asigurare ar fi o sarcina prea mare pentru ea.

Recapitalizare

(Recapitalization)

Modificarea structurii capitalului unei corporatii. De exemplu, o firma poate face un imprumut pe termen lung (prin emiterea de obligatiuni) cu scopul de a obtine banii necesari pentru a rascumpara o parte din actiunile sale aflate in circulatie. Deoarece de cele mai multe ori recapitalizarea afecteaza marimea si volatilitatea castigului per actiune, ea prezinta interes pentru actionari. Recapitalizarea se produce de regula atunci cand o firma incearca sa se reorganizeze in timp ce se afla intr-o procedura de faliment.

Recipisa de depozitare

(Warehouse receipt)

Act care certifica faptul ca marfurile sunt pastrate in siguranta intr-un depozit. Recipisa poate fi utilizata pentru a transfera dreptul de proprietate asupra unei marfi depozitate, in loc sa fie efectuata livrarea fizica a acesteia.

Recipisa materiale pretioase

(Vault receipt)

In cazul contractelor futures pe metale pretioase, document ce indica proprietatea asupra activului de baza depozitat intr-o banca sau alt tip de depozit. Acesta este folosit frecvent ca instrument de livrare.

Reclamatie

(Reclamation)

Dreptul unui vanzator intr-o tranzactie de a-si recupera valorile mobiliare si de a restitui banii (conform contractului), sau al unui cumparator de a-si recupera banii si de a restitui valorile mobiliare (conform contractului), in cazul in care a fost facuta o livrare necorespunzatoare sau au existat alte nereguli in cadrul procesului de decontare. Vezi Rejection.

Recomandare

(Moral suasion)

In Statele Unite, folosirea de catre Rezerva Federala a unei recomandari pentru a influenta politicile de creditare a bancilor membre, in locul luarii de masuri directe, cum ar fi schimbarea ratelor dobanzii sau a cerintelor privind rezerva

Recunoasterea unei datorii

(Acknowledgement of debt)

Document purtand semnatura debitorului care atesta faptul ca acesta datoreaza o suma de bani creditorului sau. Acest document este negociabil si, in consecinta, permite oricarui posesor legitim al acestuia sa incaseze la scadenta dobanda si principalul.

Redeschidere

(Reopening)

(1) Deschiderea sedintei de tranzactionare a unei valori mobiliare dupa ce tranzactionarea a fost suspendata. De exemplu, oficialii unei burse pot suspenda tranzactionarea unei valori mobiliare pana cand anumite informatii sunt facute publice. In urma anuntului, tranzactionarea va fi reluata. (2) Vanzarea de catre Trezoreria Statelor Unite a unor instrumente financiare de credit suplimentare dintr-o emisiune existenta, in loc sa ofere o emisiune noua cu termeni diferiti. Noile instrumente financiare de credit au aceiasi termeni ca si cele aflate in circulatie, insa daca conditiile pietei s-au modificat de cand a fost vanduta emisiunea existenta, atunci redeschiderea emisiunii va necesita modificarea pretului de vanzare pentru a face instrumentele financiare de credit competitive in noile conditii.

Redistribuire emisiune obligatiuni

(Remarketing)

Redistribuire oficiala a unei emisiuni de obligatiuni pentru care forma sau structura a fost schimbata. Cel mai des este folosita cand finantarea cu rata variabila este schimbata cu finantarea cu rata fixa, de regula datorita faptului ca faza de constructie a unui proiect, finantat prin imprumutul obligatar, a fost terminata, ca ratele dobanzii nu mai sunt la un nivel convenabil pentru emitent sau datorita cerintelor din contractul obligatiunii.

Reducere

(Markdown)

(1) Pe piata OTC, este diferenta dintre pretul platit de un dealer, actionand ca principal (formator de piata), unui client individual de la care cumpara o valoare mobiliara si pretul la care dealerul poate vinde ulterior aceeasi valoare mobiliara unui alt dealer. Vezi As principal. (2) Scadere a pretului unei valori mobiliare de catre un dealer datorita schimbarii conditiilor pietei. De exemplu, un dealer de obligatiuni poate decide sa aplice un markdown obligatiunilor pe termen lung detinute in portofoliu atunci cand ratele dobanzii de pe piata cresc.

Reducere suplimentara de pret

(Additional takedown)

La emisiunile noi de obligatiuni municipale este reducerea de pret de care beneficiaza un membru al sindicatului de distribuire atunci cand cumpara obligatiuni de la sindicat pentru contul propriu (ca dealer), sau in scopul revanzarii catre un client.

Reducerea totala

(Full takedown)

Reducerea totala fata de pretul net de care beneficiaza un membru al sindicatului de distribuire a unei emisiuni de obligatiuni municipale, atunci cand cumpara o obligatiune de la sindicat.

Reechilibrarea portofoliului

(Portfolio rebalancing)

In cazul unui portofoliu de fonduri deschise de investitii, procesul de revizuire periodica a acestuia in scopul aducerii ponderilor actiunilor, obligatiunilor si instrumentelor financiare echivalente cu numerarul la valorile stabilite pe termen lung pentru aceste active. Reechilibrarea portofoliului se face vanzand titluri de participare ale fondurilor din categoriile supraevaluate si cumparand titluri de participare ale fondurilor din categoriile subevaluate.

Refinantare

(Refinancing)

(1) In domeniul bancar: prelungirea scadentei unui imprumut sau cresterea valorii unui imprumut existent sau ambele. (2) Obligatiuni: vezi Refunding.

Refinantare

(Refunding)

Emiterea unor obligatiuni noi cu scopul de a obtine fonduri pentru a rascumpara fie obligatiuni mai vechi ajunse la scadenta, fie obligatiuni aflate in circulatie emise in niste termeni mai putin favorabili. Scopul refinantarii poate fi reducerea costului cu dobanda, prelungirea scadentei datoriei, eliminarea unor clauze restrictive existente sau alte schimbari contractuale.

Refinantare

(Rolled over)

Proces prin care sunt vandute instrumente financiare noi pentru a achita instrumentele financiare care ajung la scadenta. Acestea din urma se spune ca sunt refinantate.

Refinantare anticipata

(Advance refunding)

(1) Vanzarea de noi obligatiuni municipale "de refinantare", inaintea primei date de rascumparare a vechilor obligatiuni pentru a micsora costurile cu dobanda, pentru a modifica anumite clauze din contractul obligatiunii sau din alte motive. Venitul din emisiunea de refinantare este investit, de obicei, in instrumente financiare de credit de trezorerie pana cand obligatiunile mai vechi, cu rate ale dobanzii mai mari, devin rascumparabile. (2) Schimbarea inainte de data scadentei a instrumentelor financiare ale guvernului Statelor Unite ce urmeaza sa ajunga la scadenta, cu noi instrumente financiare avand o scadenta mai indepartata, cu scopul prelungirii datoriei publice ca alternativa la o criza economica care ar putea rezulta prin achitarea datoriei publice la acel moment.

Refinantare dintr-un fond escrow

(Defeasance)

Inlocuire a unei datorii mai vechi cu una noua, de regula folosind banii obtinuti din noua emisiune la alcatuirea unui portofoliu din instrumente financiare de trezorerie care sa fie suficient pentru a plati serviciul datoriei pentru instrumentele financiare de credit mai vechi, aflate in circulatie. Cand o emisiune de obligatiuni este refinantata, dreptul detinatorilor de obligatiuni asupra veniturilor emitentului este eliminat, iar datoria veche poate fi stearsa din registrele emitentului.

Registratar

(Registrar)

Firma a carei raspundere este sa actualizeze registrul actionarilor si registrul detinatorilor de obligatiuni pentru diversi emitenti si sa tina evidenta numarului de actiuni si/sau de obligatiuni pe care un emitent le are in circulatie. In cazul emisiunilor de instrumente financiare transferabile in forma nominativa, registratarul trebuie sa verifice daca certificatele emise corespund cu cele care au fost anulate, astfel incat numarul total al instrumentelor aflate in circulatie sa ramana constant. De asemenea, registratarul trebuie sa se asigure ca numarul actiunilor aflate in circulatie nu depaseste numarul autorizat al actiunilor (numarul de actiuni aprobat de adunarea generala a actionarilor).

Registru obligatiuni

(Book entry)

Sistem de inregistrare a proprietatii asupra obligatiunilor, in registre pastrate la un depozitar central, si care nu presupune existenta unor certificate aflate in posesia detinatorului obligatiunilor sau a brokerului sau.

Registrul de ordine al investitorilor

(Public book (of orders))

Registrul ce contine ordinele de cumparare si/sau de vanzare introduse de catre investitori care sunt departe de piata curenta. Registrul este tinut de un broker de bursa, in cazul ordinelor pentru optiuni, sau de un specialist, in cazul ordinelor pentru actiuni. Numai acestia stiu la ce pret si in ce cantitate sunt ordinele investitorilor cele mai apropiate de piata curenta. Vezi Board broker, Specialist.

Registrul specialistului

(Specialist book)

In Statele Unite, sistem de tinere a evidentei utilizat de catre specialistii NYSE pentru a inregistra cronologic ordinele de cumparare si de vanzare la preturi specificate pe care acestia le primesc spre executare. Cuprinde, de asemenea, portofoliul propriu de valori mobiliare. Registrul nu este de informatie publica.

Reglementare

(Regulation)

Control guvernamental asupra pietelor organizate exercitat prin intermediul legilor, regulilor, orientarilor, inspectiilor, supravegherii si auditului in scopul atingerii unui obiectiv dorit (de catre guvern). De exemplu, in Statele Unite, in industria obligatiunilor municipale, reglementarea este facuta de catre Municipal Securities Rulemaking Board, Securities and Exchange Commission si o varietate de agentii de reglementare.

Regresie catre medie

(Regression to the mean)

Importanta lege economica a pietelor financiare ce sustine ca daca rentabilitatile au fost o perioada de timp mult peste media lor istorica, acestea se vor diminua in viitor, iar daca rentabilitatile au fost sub medie, este probabil ca in viitor ele sa fie peste medie. Fondurile de investitii, ca si piata actiunilor, tind sa inregistreze in timp o regresie catre medie. Fondurile care o perioada de timp au generat rentabilitati exceptionale, adesea scad din diverse motive.

Regula Amex 411

(Amex rule 411)

Versiunea Bursei Americane de Valori a regulii NYSE "Cunoaste-ti clientul!".

Regula amortizarii cu 25%

(Twenty-five percent cushion rule)

In Statele Unite, regula utilizata de catre analistii in domeniul obligatiunilor municipale bazate pe venituri, conform careia veniturile care se estimeaza ca se vor obtine dintr-un activ finantat printr-o emisiune de obligatiuni de acest tip, trebuie sa depaseasca cu 25% costul de functionare, intretinere si serviciul datoriei.

Regula de retinere

(Retention requirement)

In cazul conturilor in marja restrictionate, regula care stabileste procentul din venitul obtinut din vanzari pe care un client trebuie sa-l pastreze in cont pentru a reduce soldul debitor.

Regula intreruperii tranzactionarii

(Circuit breakers)

In Statele Unite, masuri luate de marile burse pentru a opri temporar tranzactionarea actiunilor si a contractelor futures pe indici de actiuni atunci cand piata a scazut cu o anumita valoare intr-o anumita perioada de timp. Scopul acestor masuri este acela de a preveni o cadere libera a pietei, permitand reechilibrarea ordinelor de cumparare si de vanzare. Ele au fost introduse in 1987 dupa Lunea Neagra.

Regula omului prudent

(Prudent-man rule)

Standard adoptat in scopul orientarii celor a caror responsabilitate principala o reprezinta investirea banilor altora. Conform acestei reguli, un fiduciar trebuie sa actioneze asa cum ar face-o un om prudent, cu tact si inteligenta, incercand sa obtina un venit rezonabil, sa conserve capitalul si, in general, sa evite investitiile speculative. In Statele Unite, statele care nu folosesc acest sistem folosesc sistemul listei legale care permite fiduciarilor sa investeasca doar in acele instrumente financiare transferabile prevazute in cadrul unei liste denumita lista legala. Vezi Legal list.

Regula plus tick

(Plus tick rule)

Statele Unite, regula SEC care impune ca o vanzare short a unui lot standard sa fie facuta la un pret mai mare decat pretul ultimei tranzactii a acelei valori mobiliare. De exemplu, daca ultima tranzactie a fost facuta la 40, urmatoarea vanzare short trebuie facuta la 401/8 sau mai mult. Daca ultima tranzactie a fost ea insasi facuta la un pret mai mare decat cel al tranzactiei precedente, atunci urmatoarea tranzactie care se face la acelasi pret este un zero plus tick si se califica pentru o vanzare short. De exemplu, daca ultimele doua tranzactii au fost facute la 40 si 401/8, atunci urmatoarea vanzare short ar putea fi facuta la 401/8 - un zero plus tick.

Regula pretului marfii

(Call rule)

Reglementare a bursei prin care pretul oficial de cumparare a unei marfi pe piata cash este stabilit la inchiderea fiecarei zile de tranzactionare. El se mentine pana la deschiderea sedintei de tranzactionare urmatoare.

Regula procentului de 25%

(Twenty-five percent rule)

In Statele Unite, regula utilizata de catre analistii in domeniul obligatiunilor municipale, conform careia datoria in obligatiuni a unui emitent nu trebuie sa depaseasca 25% din bugetul sau anual.

Regulamentul G

(Regulation G)

Regulament al Consiliului Rezervei Fe-derale care cere ca orice entitate, alta decat o banca comeriala sau un broker/dealer, care acorda credite cu scopul de a finanta cumpararea de instrumente financiare, sa se inregistreze si sa se supuna jurisdictiei Consiliului Rezervei Federale.

Regulamentul T

(Regulation T)

Regulament al Consiliului Rezervei Fe-derale care stabileste marimea creditului initial care poate fi acordat investitorilor in valori mobiliare de catre brokeri, dealeri si membrii burselor de valori nationale precum si cerintele referitoare la marja.

Regulamentul U

(Regulation U)

Regulament al Consiliului Rezervei Fe-derale ce stabileste marimea creditului pe care o banca il poate acorda unui client pentru a cumpara si mentine valori mobiliare intr-un cont in marja.

Regulamentul W

(Regulation W)

Regulament al Consiliului Rezervei Federale care reglementeaza creditele cu plata in rate (installment loans).

Regulamentul X

(Regulation X)

Regulament al Consiliului Rezervei Federale care confera o responsabilitate egala in respectarea regulamentelor G, T si U, atat debitorului cat si creditorului.

Reinvestire

(Rollover)

In cazul instrumentelor financiare de credit, este reinvestirea banilor primiti dintr-un instrument financiar de credit, care a ajuns la scadenta, intr-un instrument financiar de credit similar. Se practica, de regula, in cazul investitiilor pe termen scurt, cum ar fi certificatele de depozit, efectele de comert si bonurile de trezorerie.

Reinvestire automata

(Automatic reinvestment)

Serviciu oferit de fondurile de investitii prin care dividendele si distribuirile din castigurile de capital pot fi reinvestite in unitati de fond intregi sau in fractiuni de unitati la valoarea curenta a activului net. Un program de reinvestire poate oferi mai multe optiuni. De exemplu, un investitor poate alege sa reinvesteasca doar distribuirile din castigurile de capital si sa incaseze distribuirile din venit, sau sa reinvesteasca distribuirile dintr-un fond intr-un alt fond din cadrul aceleiasi familii de fonduri.

Reipotecare

(Rehypothecation)

Folosirea drept colateral de catre o firma de brokeraj a unor instrumente financiare care au fost oferite drept garantie firmei de catre un client al sau, pentru a obtine un imprumut de la o banca in scopul finantarii contului acestui client.

Rentabilitate totala

(Total return)

Cel mai complet instrument de masura a performantei unei investitii. Rentabilitatea totala ia in calcul atat cresterea sau scaderea pretului unei investitii, cat si venitul generat de aceasta.

Rentabilitatea capitalului

(Return on capital (Capital return))

(1) Valoare procentuala care indica rentabilitatea pe care managementul unei firme a obtinut-o intr-o anumita perioada, folosind capitalul pe care detinatorii actiunilor comune l-au investit. Se calculeaza impartind profitul net obtinut in acea perioada (dupa scaderea dividendelor aferente actiunilor preferentiale aflate in circulatie), la capitalul actionarilor (dupa scaderea valorii nominale a actiunilor preferentiale aflate in circulatie). (2) Vezi Rate of return.

Rentabilitatea medie geometrica

(Geometric mean return)

O rata medie compusa a rentabilitatii. Pentru un fond deschis de investitii aceasta se calculeaza, de obicei, ca fiind media geometrica a rentabilitatilor totale anuale pe o perioada de cativa ani.

Rentabilitatea nominala

(Nominal return)

(1) Rata dobanzii stabilita contractual pe care o plateste un instrument financiar cu venit fix. (2) Rentabilitatea totala a unei investitii, fara a lua in calcul inflatia. Desi rentabilitatea nominala este foarte utila in compararea rentabilitatilor generate de diferite investitii, ea poate fi o informatie inselatoare cu privire la castigul real pe care investitorul il va obtine dintr-o investitie. Vezi Real return.

Rentabilitatea reala

(Real return)

Rentabilitatea nominala a unei investitii, ajustata cu inflatia. Daca inflatia se dovedeste a fi mult mai mare decat au estimat investitorii, rentabilitatea reala poate fi negativa. Evident, cu cat rentabilitatea reala este mai mare, cu atat este mai bine. Vezi Nominal return.

Renunta

(Give up)

(1) Practica, in prezent interzisa, prin care un investitor mare dispunea ca brokerul care a executat tranzactia sa "renunte" la o parte din comision in favoarea altui broker. Aceasta practica era foarte des intalnita in perioada in care ratele comisioanelor erau fixe, iar tranzactiile mari produceau in mod artificial comisioane mari din care o parte era transferata altor firme care furnizau investitorului servicii pretioase, cum ar fi servicii de analiza. (2) Termen folosit in tranzactiile cu valori mobiliare in care sunt implicati trei brokeri. De exemplu, Brokerul A, broker de ring al unei firme de brokeraj, executa un ordin de cumparare pentru Brokerul B, alt broker al acelei firme, care la acel moment are prea multe ordine de executat. Brokerul A incheie tranzactia cu Brokerul C (brokerul firmei de brokeraj vanzatoare). Brokerul A "renunta" in favoarea brokerului B astfel incat raportul de tranzactionare va indica o tranzactie intre Brokerul B si Brokerul C, desi tranzactia a fost incheiata de fapt intre Brokerul A si Brokerul C.

Repetarea preturilor omise

(Repeat prices omitted)

Anunt pe tabela e-lectronica ca doar prima dintre tranzactiile cu o valoare mobiliara care se fac la un pret va fi raportata. Urmatoarele tranzactii vor fi raportate doar daca va exista o modificare de pret. Anuntul este folosit cand volumul foarte mare al tranzactiilor necesita o viteza mai mare in raportarea tranzactiilor.

Reprezentant inregistrat/autorizat

(Registered representative)

Membru al unei burse americane de valori care actioneaza ca responsabil de cont pentru clientii investitori. Pentru a se califica drept reprezentant inregistrat/autorizat, o persoana trebuie sa aiba o pregatire de specialitate in domeniul valorilor mobiliare, sa promoveze o serie de examene obligatorii, inclusiv General Securities Examination. „Registered“ se refera la faptul ca acesta este autorizat de SEC si de bursa respectiva. Vezi Account executive.

Rescontare

(Rediscount)

Operatiune prin care un instrument financiar de credit negociabil pe termen scurt (cum ar fi un accept bancar sau un efect de comert) a fost scontat la o banca - adica, schimbat pentru o suma de bani ajustata pentru a reflecta rata curenta a dobanzii. Banca sconteaza apoi instrumentul financiar de credit a doua oara, in beneficiul sau, la o alta banca. In Statele Unite, rescontarea a constituit candva mijlocul principal prin care bancile imprumutau fonduri suplimentare de la Fed. In prezent, majoritatea bancilor fac acest lucru scontand propriile lor bilete garantate cu instrumente financiare de credit guvernamentale sau cu alte instrumente financiare eligibile.

Respingere

(Rejection)

Respingere

(Rejection)

Dreptul cumparatorului intr-o tranzactie de a refuza sa accepte o valoare mobiliara care i-a fost prezentata pentru a incheia tranzactia. Acest lucru se intampla, de obicei, atunci cand valoarea mobiliara nu a fost andosata sau cand alte reguli pe care le presupune o livrare corespunzatoare nu au fost respectate. Vezi Reclamation.

Responsabil de cont

(Account executive (AE))

Angajat al unei firme broker/dealer care consiliaza clientii investitori si se ocupa de ordinele acestora. In Statele Unite, responsabilul de cont trebuie sa fie inregistrat la Asociatia Nationala a Dealerilor de Valori Mobiliare (NASD). De asemenea, cunoscut ca reprezentant inregistrat (registered representative-RR) sau ca broker.

Restanta

(Arrearage)

(1) in general: suma de bani datorata care nu a fost platita la timp. (2) in investitii: dobanda aferenta obligatiunilor sau dividendele aferente actiunilor privilegiate cumulative care sunt datorate si neplatite.

Retender

(Retender )

Dreptul unui detinator de contracte futures, care a primit de la casa de compensatie o notificare privind livrarea activului de baza, de a oferi notificarea spre vanzare pe piata, compensandu-si astfel obligatia de a accepta livrarea conform contractului. Acest lucru este posibil doar in cazul anumitor contracte futures si doar intr-o anumita perioada de timp.

Retinere

(Retention)

La distribuirea emisiunilor noi de instrumente financiare transferabile, este acea parte dintr-o emisiune care este alocata unui membru al sindicatului dupa ce o parte din emisiune a fost retinuta de catre managerul de sindicat pentru vanzarile catre investitorii institutionali si pentru alocarile care vor fi facute firmelor din grupul de vanzari care nu sunt membre ale sindicatului.

Retinere

(Withholding)

Practica prin care membrul unui sindicat de distribuire a unei emisiuni noi de instrumente financiare transferabile retine in mod ilegal o parte din instrumentele financiare ce i-au fost alocate, cu scopul de a le pastra sau de a le revinde pentru a obtine un profit de pe urma cresterii pretului, imediat dupa ce emisiunea incepe sa se tranzactioneze pe piata secundara. In Statele Unite, aceasta practica este o incalcare a Regulilor NASD de Practica Onesta. Vezi Free-riding and withholding.

Retrogradare

(Downgrade)

Scaderea ratingului unei obligatiuni de catre o agentie independenta de rating, cum ar fi Moody's sau Standard & Poor's.

Revenire (in forta)

(Rally)

Crestere brusca pe termen scurt a preturilor valorilor mobiliare in general, sau a pretului unei anumite valori mobiliare dupa o perioada de scadere sau de stabilitate a preturilor.

Rezerva

(Reserve)

Cont specificat in contractul unei obligatiuni, restrictionat pentru un anumit scop si care nu este disponibil pentru cheltuieli.

Rezolutie principala

(Master resolution)

Document care stabileste termenii generali conform carora un emitent poate vinde mai mult de o emisiune de obligatiuni.

Ring

(Floor)

Zona destinata tranzactionarii valorilor mobiliare intr-o bursa. Vezi Trading post.

Ring de tranzactionare

(Trading floor)

Spatiul din cadrul fiecarei burse organizate unde cumparatorii si vanzatorii se intalnesc pentru a face tranzactii.

Risc

(Risk)

In general, posibilitatea ca unul sau mai multe fapte, evenimente sau fenomene ce se desfasoara intr-un mediu cert sau incert sa produca o abatere de la evolutia lor, inregistrand rezultate diferite de cele cunoscute sau scontate. In investitii, probabilitatea ca o anumita investitie sa genereze pierderi datorita evolutiei nefavorabile a pretului.

Risc asumat

(Take a flier)

Expresie din jargon semnificand cumpararea unor valori mobiliare stiind ca acestea sunt foarte riscante.

Risc de administrare

(Management risk)

Riscul pe care si-l asuma investitorii in fondurile administrate activ ca investitiile pe care le face un manager de portofoliu sa obtina rezultate slabe. In plus, exista intotdeauna riscul ca un manager celebru sa plece la un alt fond de investitii datorita ivirii unei oportunitati mai mari. Investitorii in fondurile pe indici nu isi asuma acest risc.

Risc de companie

(Business risk)

Riscul ca o companie sa obtina rezultate slabe o perioada de timp si, in cele din urma, sa dea faliment. Acest risc este mai mare in cazul companiilor din industriile ciclice sau al celor relativ noi. Riscul de companie ii afecteaza pe detinatorii de actiuni si de obligatiuni deoarece este posibil ca firma sa nu poata plati dividendele, dobanzile si/sau sa rascumpere obligatiunile la scadenta.

Risc de lichiditate

(Liquidity risk)

Riscul cu care se confrunta detinatorii de valori mobiliare slab tranzactionate sau nelichide care sunt nevoiti sa vanda o cantitate relativ mare de valori mobiliare intr-o perioada scurta. Cand presiunea de vanzare este prea mare, dealerii isi micsoreaza rapid preturile de cerere. Cu cat lichiditatea este mai mare, cu atat riscul de lichiditate este mai mic. Obligatiunile speculative, actiunile companiilor mici si cele tranzactionate pe pietele straine slabe prezinta acest risc.

Risc de sector

(Sector risk)

Riscul ca ritmul de crestere a unei anumite industrii, ca de exemplu biotehnologia, sa scada.

Risc limitat

(Limited risk)

Riscul implicat de cumpararea unei optiuni. De exemplu, un investitor care plateste o prima pentru a cumpara o optiune call pe o actiune nu va pierde mai mult decat prima in cazul in care actiunea de baza nu creste pe durata de viata a contractului. Spre deosebire de o optiune, un contract futures presupune asumarea unui risc nelimitat, deoarece cumparatorul poate fi nevoit sa mai depuna bani in cazul unei evolutii nefavorabile a pretului activului de baza.

Risc maxim asumat

(Coinsurance)

Termen folosit pentru a desemna marimea pierderii pe care un investitor este dispus sa si-o asume. De exemplu, daca un manager de portofoliu efectueaza un hedging pentru 85% din active, riscul la care se expune este de 15%.

Riscul acordarii unei optiuni put implicite

(Put option risk)

Este un risc al emitentului, deoarece optiunea put implicita confera investitorului dreptul de a vinde valorile mobiliare inapoi emitentului, drept pe care acesta il poate exercita daca valorile mobiliare nu ating performantele asteptate. In cazul emisiunilor de actiuni preferentiale, exercitarea optiunii put implicite creeaza probleme emitentului, deoarece acest lucru presupune diminuarea capitalului social. In cazul emisiunilor de obligatiuni, emitentul isi asuma riscul de a gasi urgent fonduri pentru rambursarea imprumutului obligatar.

Riscul bazei

(Basis risk)

Risc specific contractelor futures. El se refera la diferenta dintre pretul unui anumit produs practicat pe piata la vedere (pretul cash) si pretul contractului futures pe produsul respectiv (pretul futures). Aceasta diferenta, denumita baza, reprezinta aproximativ marimea castigului sau a pierderii potentiale, respectiv a variatiei platii de echilibrare care se afla in sarcina celor doi investitori implicati intr-un contract futures. Riscul consta in faptul ca, datorita producerii unor fenomene, baza se poate mari sau micsora obligand investitorii la plati suplimentare pe care uneori acestia nu le pot efectua.

Riscul clasei de activitate

(Asset-class risk)

Riscul de a aloca o parte prea mare din fondurile disponibile pentru investire intr-una din clasele de active: actiuni, obligatiuni sau instrumente financiare echivalente cu numerarul, ori intr-o subcategorie cum ar fi actiunile straine. Minimizarea acestui risc se face urmand un plan de alocare a activelor ce utilizeaza ponderi flexibile si reechilibrand periodic portofoliul conform ponderilor stabilite intial ale claselor de active.

Riscul conversiei

(Conversion risk)

Riscul ca un aranjament initial de finantare printr-o emisiune de actiuni preferentiale sau de obligatiuni sa fie schimbat prin conversie. In functie de prevederile legale dintr-o tara, conversia poate fi un drept al investitorului si/sau al emitentului. Clauza de conversie trebuie sa specifice pretul de conversie, rata de conversie si eventual modul de calcul al primei de conversie. Pentru investitor, in cazul conversiei obligatiuni-actiuni comune, conversia ii creeaza posibilitatea de a dobandi aceleasi drepturi ca orice actionar in compania respectiva, dar pierde un venit mai sigur decat cel oferit de dividendul actiunilor comune. Pentru emitent, in cazul conversiei obligatiuni-actiuni comune, are loc transformarea datoriei in proprietate avand drept consecinta cresterea capitalului social, insa se dilueaza proprietatea actionarilor existenti in companie inaintea conversiei.

Riscul credibilitatii

(Credit risk)

Este un risc al increderii care se refera la faptul ca emitentul (utilizatorul de fonduri) din activitatea sa trecuta sau din datele expuse in prospect nu prezinta suficiente probe, argumente, conditii care sa motiveze investitorul (furnizorul de capital) sa participe la oferta primara. Deficientele pot fi de ordin juridic sau economic si privesc veridicitatea si transparenta informatiei, clauze si indicatori ai emitentului sau ai titlului de valoare care face obiectul ofertei, precum si unele corelatii dintre acestia, comparati cu mediul extern al pietei.

Riscul creditului

(Credit risk)

(a) Risc ce consta in posibilitatea ca o plata asteptata sa nu se efectueze la timp sau deloc. Intarzierea sau incetarea platii poate avea diferite cauze, dar indiferent care ar fi acestea, creditorul sufera un proces de decapitalizare care ii va afecta performantele. (b) In cazul unei emisiuni de obligatiuni municipale sau de corporatie, riscul consta in posibilitatea ca emitentul sa se confrunte cu dificultati financiare, ceea ce poate determina o deteriorare a solvabilitatii sau chiar neindeplinirea obligatiilor de plata aferente emisiunii.

Riscul de companie

(Company risk)

Riscul de a avea loc unele evenimente nefavorabile pentru o companie, cum ar fi, de exemplu, un proces, obtinerea unor castiguri mici sau pierderea unei piete importante. Investitorii in fonduri nu trebuie sa-si faca probleme in privinta acestui risc, deoarece el este in mare masura eliminat prin diversificarea protofoliului. De asemenea, mai este cunoscut ca risc diversificabil sau ca risc aleator.

Riscul de confiscare

(Confirmation)

Riscul ca proprietatea asupra activelor care sunt implicate in mod voluntar sau involuntar intr-o activitate ilicita sa fie trecute in proprietatea statului fara nici o compensare.

Riscul de contaminare

(Contagion risk)

Riscul ca un rezultat negativ inregistrat de catre o entitate ce apartine unui grup sa afecteze celelalte entitati din acel grup datorita similitudinii de activitate si a legaturilor functionale. In cazul tranzactiilor cu actiuni, atunci cand actiunile unei companii scad rapid sub o anumita valoare, efectul acestei scaderi poate fi acela denumit "avalansa" (snowballing). Acesta se manifesta prin atragerea dupa sine a scaderii pretului actiunilor apartinand companiilor din acelasi domeniu de activitate sau dintr-un domeniu de activitate conex. Bancile sunt si ele supuse acestui risc. In acest caz, el se numeste risc interbancar (interbank risk) si afecteaza bancile cliente sau bancile care lucreaza in mod direct cu cea care a declansat fenomenul.

Riscul de expatriere

(Exit risk)

Riscul ca circulatia capitalului strain (profitul sau principalul) sa fie ingreunata, de regula la iesirea din tara gazda, prin diverse prevederi sau precizari care discrimineaza investitorul strain fata de cel autohton. Termenul "exit risc" sau "exit opportunity" se mai intrebuinteaza si pentru a desemna relatia dintre investitor si entitatea in care acesta a investit capitalul sau, prin care posibilitatea de a inchide pozitia de cumparare este limitata.

Riscul de expropriere

(Expropriation risk)

Consta in posibilitatea ca un guvern sa deposedeze o persoana sau o companie de investitiile de activele sale, oferind in schimb compensari la pretul pietei. Prin expropriere, investitorul pierde o parte din capitalul investit si posibilitatea obtinerii profiturilor viitoare.

Riscul de insolvabilitate

(Insolvency risk)

Riscul ca o companie, utilizand resursele proprii, sa nu poata face fata obligatiilor sale de plata. Folosindu-se formula contabila: Active - Datorii = Activul net, din punct de vedere matematic, formula poate ajunge la Active = Datorii atunci cand activul net este zero. Aceasta egalitate nu satisface cerinta de solvabilitate a companiei, deoarece practic nu toate activele companiei pot fi transformate imediat in bani, fara sa afecteze structura activelor functionale ale companiei.

Riscul de piata

(Market risk)

(1) Riscul ca factorii care influenteaza cererea si oferta pentru produse si servicii sa evolueze in directii si cu intensitati diferite, producand reactii de schimbare in lichiditatea, volatilitatea si respectiv pretul acestora, determinand in mod continuu o dinamica a conditiilor de realizare a schimbului care afecteaza marimea rezultatelor prezente sau viitoare ale participantilor. Vezi Price risk, Liquidity risk, Volatility risk. (2) Riscul ca piata actiunilor in ansamblu sa scada. Acest risc nu poate fi eliminat prin diversificare. Managerii de portofoliu pot incerca sa se protejeze impotriva riscului de piata transferand un procent mai mare din portofoliile lor in instrumente financiare ale pietei monetare sau facand hedging cu contracte futures si optiuni. Insa, riscul de piata nu este un drum cu sens unic; pe de alta parte exista riscul de a sta deoparte atunci cand preturile actiunilor cresc.

Riscul de plata anticipata

(Prepayment risk)

In cazul imprumuturilor ipotecare este riscul cu care se confrunta detinatorii de instrumente financiare bazate pe ipoteci ca emitentul sa ramburseze principalul mai devreme, ca urmare a exercitarii de catre debitorii ipotecari a dreptului de a achita anticipat datoria. Acest lucru se intampla in timpul unei perioade de scadere a ratelor dobanzii cand proprietarii de locuinte isi refinanteaza ipotecile la rate mai scazute. Plata anticipata este des utilizata in cazul imprumuturilor ipotecare ce au o durata mare, de 20-30 ani. Ea creeaza posibilitatea de circulatie a fondurilor, insa ridica problema reinvestirii de catre creditor, in conditii noi, de regula la randamente mai mici decat cele initiale.

Riscul de reinvestire a dobanzii/dividendului

(Coupon/dividend reinvestment risk)

Reinvestirea venitului din investitii, dobanda sau dividendul, consta in distribuirea de noi instrumente financiare in loc de bani. Investitorii care au nevoie de numerar pot sa vanda apoi aceste instrumente financiare transferabile pe piata, dar suporta cheltuielile de tranzactionare, ceea ce le diminueaza randamentul.

Riscul de tara

(Country risk)

(1) Riscul datorat conditiilor politice, economice si sociale particulare in care evolueaza fiecare economie nationala. El este un indicator agregat al riscurilor specifice functionarii activitatilor politice, economice si sociale intr-un cadru national suveran si independent, in care sunt aplicate politici, decizii si strategii cu eficiente diferite. Vezi Legal risk, Political risk, Double taxation risk, Currency exchange risk. (2) Pentru un investitor pe plan international, este riscul ca o tara sa se confrunte cu probleme economice sau politice grave, sau chiar cu o calamitate naturala. Cel mai mare risc exista in cazul unui fond care investeste intr-o singura tara, cu o economie emergenta.

Riscul dublei impozitari

(Double taxation risk)

Riscul ca venitul din investitii si/sau castigurile de capital sa fie impozitat atat in tara exportatoare de capital, cat si in cea importatoare de capital. In cadrul cooperarii internationale, acest risc se elimina printr-o intelegere de recunoastere a unei singure impozitari, de regula a tarii importatoare de capital, sau prin acordarea investitorului a posibilitatii de a alege locul de impozitare.

Riscul fiduciar

(Fiduciary risk)

Riscul ca, in timpul procesului de administrare, fiduciarul sa ia decizii si sa actioneze, cu sau fara buna stiinta, impotriva intereselor beneficiarului, cauzandu-i acestuia o pierdere potentiala sau reala, partiala sau totala a activelor incredintate spre administrare. In general, raspunderea si comportamentul fiduciarului sunt normate printr-un regulament care impune ca administrarea activelor incredintate sa fie efectuata cu diligenta administrarii bunurilor proprii ("regula omului prudent"). In ultima vreme, exista tendinta ca "regula omului prudent" sa fie inlocuita de "regula expertului prudent" prin adaugarea unor raspunderi sporite fiduciarului. Vezi Prudent-man rule.

Riscul financiar

(Financing risk)

Consta in influenta negativa pe care o poate avea politica dobanzilor si cea fiscala asupra rezultatelor finale ale emitentului. Pentru reducerea acestui risc se stabilesc strategii pentru ca rezultatul final al companiei sa satisfaca cat mai deplin investitorii si in special actionarii. In acest proces, un rol important il are analiza urmatorilor indicatori: castigul total inainte de plata dobanzilor si a impozitelor (earnings before interest and taxes - EBIT), castigul inainte de impozitare (earnings before taxes - EBT) si castigul dupa impozitare (earnings after taxes - EAT).

Riscul inconvertibilitatii monedei

(Currency exchange risk)

Riscul ca, prin decizia politica a unei tari, moneda nationala sa nu poata fi liber convertita intr-o alta moneda, blocand in acest fel participarea investitorilor straini.

Riscul inflatiei

(Inflation risk)

Riscul ca rentabilitatea investitiilor pe piata de capital sa nu tina pasul cu cresterea nivelului general al preturilor (cu rata inflatiei). Aceasta este o problema serioasa in cazul investitiilor sigure, cum ar fi bonurile de trezorerie. Portofoliile de actiuni comune ofera cea mai buna protectie pe termen lung impotriva inflatiei.

Riscul investitiei

(Investment risk)

Posibilitatea de a inregistra pierderi dintr-o investitie.

Riscul legislatiei

(Legal risk)

Este riscul rezultat din neaplicarea legilor, din existenta unei legislatii incomplete sau datorita unei fluiditati exagerate a elaborarii de legi noi, fapt care conduce la situatia in care unele contracte nu sunt respectate sau nu se ofera o protectie adecvata proprietatii fizice sau intelectuale, private, individuale sau celei asociate. Ca rezultat, relatiile economice devin incerte si interesul investitorilor straini scade.

Riscul neatingerii si nementinerii pragului de rentabilitate

(Breakeven point risk)

Are doua semnificatii: de a nu putea atinge pragul de rentabilitate de catre o companie nou infiintata sau un program de investitii si, respectiv, de a nu putea mentine rentabilitatea in conditiile variabile de productie, vanzare si adaptare continua la cerintele noi ale pietei. Nivelul de echilibru al operatiunilor companiei este acea stare in care costurile fixe sunt acoperite F = Q(P-V). Pentru ca firma sa fie viabila, cantitatea minima de productie vanduta va fi egala cu: Q = F/(P-V), in care P este pretul de vanzare, Q este cantitatea produsa, F este marimea cheltuielilor fixe, iar V este marimea cheltuielilor variabile.

Riscul nevanzarii unei emisiuni de instrumente financiare

(Abortion risk)

Riscul ca o emisiune de instrumente financiare sa nu se vanda in totalitate si, prin urmare, emitentul sa nu obtina la timp fondurile necesare pentru a-si atinge obiectivele. Pentru a reduce riscul nevanzarii emisiunii, emitentul angajeaza una sau mai multe banci de investitii cu scopul de a realiza distribuirea instrumentelor financiare emise. In urma cercetarilor de marketing, acestea estimeaza capacitatea de absorbtie a pietei, dupa care incheie cu emitentul un contract de distribuire. Contractele de distribuire incheiate intre emitent si bancile de investitii au rolul de a reduce si chiar elimina riscul nevanzarii unei emisiuni de instrumente financiare. Contractele utilizate in distribuirea emisiunilor de instrumente financiare pot fi de tipul: „angajament ferm“, „prin cele mai mari eforturi“, „totul sau nimic“ sau „standby“.

Riscul operational

(Operation risk)

Se refera la expunerea privind pierderile financiare datorate nefunctionarii sau necorelarii activitatilor interne ale unei entitati, fie la evenimente, tendinte sau schimbari externe ce nu au putut fi cunoscute si prevenite prin sistemul intern de organizare si control, precum si de standardele etice stabilite. Participantii la procesele investitionale si operationale sunt cu totii de acord ca riscul nu poate fi eliminat complet si ca activitatea trebuie sa fie condusa de asa natura, incat rezultatele ei negative sa fie cat mai mici. Elementele principale ale riscului operational cuprind riscuri de personal, procesual, al tranzactiei, tehnologic si de control in care se pot desfasura fapte ca: eroarea, incompetenta, frauda, depasirea de limite, defecte de sistem, informare si comunicatii afectand in final rezultatele intregii entitati.

Riscul particular, nesistematic sau riscul afacerii

(Particular risk)

Riscul datorat efectului unui element sau fenomen specific ce actioneaza asupra unui subiect. In cazul in care mai multe fenomene actioneaza asupra unui subiect, interactiunea lor face ca suma influentelor produse de riscurile particulare sa-si combine efectul intr-o rezultanta denumita risc total. Specialistii considera ca riscul particular are un pronuntat caracter subiectiv si poate fi controlat de catre conducatorul procesului.

Riscul perioadei pana la scadenta

(Maturity risk)

Acest risc este specific instrumentelor financare cu venit fix, al caror pret de piata este influentat de variatia ratei curente a dobanzii, dar se repartizeaza pe intreaga perioada de detinere. Astfel, o variatie a ratei curente a dobanzii determina o variatie diferita a pretului acestor instrumente financiare datorita faptului ca orizontul de timp este diferit.

Riscul personal

(Personal risk)

Situatie neprevazuta in cazul persoanelor fizice care pot intra in incapacitate fizica sau juridica, ajungand in imposibilitatea de a actiona asupra investitiei, ceea ce poate provoca diminuarea sau pierderea valorii nete a activelor sau a contului de investitii. In viata cotidiana, unele efecte ale riscului personal (deces, imbolnavire, accident) se pot rezolva prin asigurare. In alte situatii insa, cum ar fi cazul privatiunii de libertate, nu exista posibilitatea delegarii dreptului de decizie catre o alta persoana, printr-o imputernicire sau o clauza discretionara.

Riscul politic sau al suveranitatii

(Political risk)

Consta in posibilitatea ca schimbarile politice sa nu mai garanteaze integritatea proprietatii private sau asociate, returnarea si transferul capitalului sau a profiturilor obtinute de catre investitori, in special cei straini. Riscul politic are urmatoarele riscuri componente: riscul de confiscare, riscul de expropriere, riscul de nationalizare si riscul de repatriere.

Riscul pretului

(Price risk)

Riscul ca variatiile prezente sau viitoare ale pretului sa produca pierderi participantilor la tranzactiile cu marfuri sau valori mobiliare. Principalul avantaj este ca pretul poate fi usor identificat deoarece el exista in mod direct pe piata. Pe orice piata, participantii care detin pozitii long pierd atunci cand pretul scade, iar cei cu pozitii short pierd atunci cand pretul creste. Pe piata de capital, pretul are urmatoarele forme de exprimare: pretul de deschidere, pretul de inchidere, pretul maxim, minim, mediu etc.

Riscul rascumpararii

(Call risk)

Riscul ca o obligatiune ce plateste o dobanda relativ ridicata sa fie rascumparata de catre emitentul obligatiunii inainte de data scadentei. Rascumpararile afecteaza detinatorii de obligatiuni in perioadele de scadere a ratelor dobanzii, deoarece veniturile obtinute in urma rascumpararilor sunt reinvestite la rate mai scazute. Clauza de rascumparare trebuie sa specifice pretul si eventual prima de rascumparare. Ca o masura de prevedere este necesara o clauza de protectie a investitorului impotriva unui eventual abuz din partea emitentului.

Riscul ratei de schimb valutar

(Exchange rate risk)

Riscul ca venitul din investitii, castigurile de capital si principalul sa fie diminuate, anulate sau transformate in pierdere de catre evolutia ratei de schimb valutar.

Riscul ratei dobanzii

(Interest rate risk)

(1) Unul din riscurile care afecteaza toti investitorii atunci cand profitul obtinut este egal sau mai mic decat rata dobanzii fara risc (adica a bonurilor de trezorerie) sau rata echivalenta a dobanzii calculata in functie de categoria de risc a investitiilor. Cele mai afectate de riscul ratei dobanzii sunt instrumentele financiare de credit si unele instrumente financiare cu venit fix cum ar fi actiunile preferentiale. Preturile actiunilor comune sunt, de asemenea, afectate de modificarile ratelor dobanzii, desi legatura este mai putin evidenta in acest caz. Investitorii cauta ca, prin strategii cu instrumente financiare derivate, sa atenueze efectele nefavorabile ale riscului ratei dobanzii. (2) Riscul ca pretul unei obligatiuni sa scada pe masura ce ratele dobanzii cresc. Managerii de portofoliu evalueaza riscul ratei dobanzii pentru un fond de investitii calculand durata acestuia. Vezi Duration.

Riscul reinvestirii

(Reinvestment risk)

Riscul cu care se confrunta inves-titorii in obligatiuni si in fonduri de obligatiuni ca platile dobanzii sa fie reinvestite la rate mai scazute. Obligatiunile cu cupon zero si fondurile care vizeaza o anumita scadenta evita acest risc ce apare atunci cand ratele dobanzii scad.

Riscul responsabilitatii

(Liability risk)

Riscul de a suferi pagube asupra bunurilor sau veniturilor la care este expusa o persoana (fizica sau juridica) care este responsabila de faptele altei persoane.

Riscul sincronizarii

(Timing risk)

Sincronizarea (timing) consta in punerea in concordanta a actiunilor de deschidere si de inchidere a pozitiilor cu evolutia ciclica a pretului. In cazul unei evolutii normale, pretul de tranzactionare se situeaza intre cele doua limite determinate de pragul de suport si nivelul de rezistenta. Aplicarea unei strategii corecte de sincronizare necesita determinarea punctelor de inflexiune a evolu-tiei preturilor si a semnalelor de vanzare/cumparare, utilizandu-se proceduri ale analizei tehnice. Riscul consta in sincronizarea improprie cu piata din mai multe motive cum ar fi a interpreta gresit un semnal de vanzare/cumparare, adica a intra inoportun pe piata sau a iesi fara a fructifica ocazia.

Riscul sistematic, general sau al pietei

(Systemic risk)

Este riscul provocat de evolutia evenimentelor politice si economice care influenteaza in mod obiectiv, intr-un sens sau altul, totalitatea activitatilor dintr-o economie. Riscul sistematic este nediferentiat si nu poate fi inlaturat. Din aceasta categorie fac parte: riscul de tara, riscul de schimb valutar, riscul ratei dobanzii, riscul inflatiei si alte riscuri fundamentale.

Riscul sistemului de plata si clearing

(Payment and clearing system risk)

Riscul ca banca incasatoare a unei plati sa fie in imposibilitate de a transfera mai departe banii catre beneficiarul final al acelei plati, neindeplinindu-si astfel obligatiile de plata fata de banca platitorului. Situatia aduce prejudicii mari participantilor la tranzactiile cu produse financiare derivate si in cazul decontarii tranzactiilor in marja deoarece pozitiile nedecontate la timp se lichideaza automat pe raspunderea celui care trebuia sa efectueze plata.

Riscul suveranitatii

(Sovereign risk)

Riscul aferent detinerii unei valori mobiliare a unui emitent dintr-o alta tara decat cea in care traieste investitorul. Riscul consta in faptul ca guvernul din acea tara poate nationaliza toate companiile private, poate sista platile dobanzii sau isi poate repudia datoria.

Riscul valutar

(Currency risk)

Riscul asumat de catre investitorii in fonduri de actiuni si de obligatiuni straine ca moneda nationala sa se aprecieze in raport cu valuta in care au fost cumparate instrumentele financiare respective. Cand se intampla acest lucru, fondurile de investitii vor inregistra o pierdere din diferenta de curs valutar.

Riscul volatilitatii

(Volatility risk)

Riscul ca intr-o anumita perioada de timp, variatia pretului unui element sa depaseasca abaterile de la media sa, inregistrata in conditiile normale. Volatilitatea nu exista direct pe piata, ca in cazul pretului, ea se determina pe baza calculelor statistice. Pentru o analiza viitoare, volatilitatea nu este o marime certa, ci probabila, parametrii utilizati in determinarea ei fiind cei evidentiati din trecutul si pana in prezentul fenomenului analizat.

Riscuri previzibile

(Foreseeble risks)

Sunt acele riscuri cauzate de evenimente pe care o persoana obisnuita, cu calitati, pregatire si prudenta rezonabile, poate sa le prevada ca posibilitate de realizare atunci cand se angajeaza intr-un anumit tip de actiune.

Riscuri speculatiei

(Speculation risks)

Riscurile la care se expune un speculator atunci cand, actionand pe baza unei strategii proprii, se afla intr-o pozitie care, de cele mai multe ori, este opusa celorlalti participanti pe piata. Filosofia speculatorului este cea a iubitorului de risc si consta in aceea ca, urmarind sa obtina un castig rapid, el considera ca acest castig este mult mai mare daca va fi distribuit la un numar cat mai mic de participanti. De aceea, de regula, speculatorul se situeaza impotriva multimii care tranzactioneaza (against the crowd) sau chiar impotriva pietei (against the market), mizand pe o evolutie surprinzatoare a acesteia. Unii speculatori urmaresc obtinerea unui avantaj din cele mai mici miscari ale pretului, vanzand si cumparand acelasi produs de mai multe ori in cursul aceleiasi sedinte de tranzactionare (strategie denumita scalpering). Altii, in urma analizelor efectuate, se angajeaza in pozitii mari, in speranta ca vor influenta astfel directia de evolutie a pretului. Acestia sunt speculatori pe termen lung si isi protejeaza portofoliile prin strategii de hedging.

Riscurile emitentului

(Issuer's risks)

Riscuri legate de activitatea emitentului, precum si de actiunea acestuia de capitalizare prin emisiunea de instrumente financiare transferabile, de indeplinire a promisiunilor mentionate in prospectul de emisiune publicat cu aceasta ocazie. Se refera in special la riscul ca o emisiune de instrumente financiare transferabile sa nu poata fi vanduta integral la pretul ofertei publice sau sa provoace scaderea pretului valorilor mobiliare de acelasi tip ale emitentului, aflate deja pe piata. Vezi Break even point risk.

Riscurile fundamentale

(Fundamental risks)

Se refera la acele evenimente care se produc mai presus de controlul subiectului si al caror efect are consecinte asupra unui numar mai mare de persoane. Evenimentele sunt imprevizibile si pot fi: naturale (cutremure, inundatii, seceta), social-politice (razboaie) sau economice (procese de privatizare, restructurare).

Riscurile investitorului

(Investor's risks)

Reprezinta totalitatea riscurilor asumate de catre un investitor atunci cand acesta decide sa-si investeasca banii intr-un anumit domeniu. Riscul se refera in primul rand la increderea acordata de catre acesta emitentului, care insa este posibil sa nu inregistreze rezultatele scontate si sa nu poata plati dividendele, dobanzile sau principalul. In al doilea rand, se refera la faptul ca pretul valorilor mobiliare poate sa scada sub nivelul pretului la care au fost cumparate, iar investitorul poate sa inregistreze pierderi. Vezi Performance risk, Speculative risks, Personal risk, Timing risk.

R-patrat

(R-squared)

Indicator statistic pentru determinarea gradului de diversificare a unui portofoliu. Valori ale lui R-patrat apropiate de 100% indica un grad mare de diversificare, in timp ce valori apropiate de 0% reflecta contrariul. O valoare R-patrat ridicata indica, de asemenea, faptul ca se poate avea mai multa incredere in coeficientul beta al unui portofoliu.

Rude apropiate

(Immediate family)

Rude apropiate prin nastere sau prin casatorie, cum ar fi parinti, frati, surori, copii, persoane aflate in intretinere, socru, soacra, cumnat, cumnata. Asociatia Nationala a Dealerilor de Valori Mobiliare interzice tranzactiile financiare intre un broker/dealer si rudele apropiate ale acestuia.

Runaway gap

(Runaway gap)

In analiza tehnica, o discontinuitate in graficul pretului unei valori mobiliare care se manifesta printr-un interval de preturi in care nu a avut loc nici o tranzactie. Aceasta se produce in timpul unei piete in crestere sau in scadere pe un volum mare si este cauzata de evolutia rapida a pretului. In general, analistii tehnici considera ca pretul valorii mobiliare se va intoarce la intervalul in care nu a avut loc nici o tranzactie. Astfel, daca o asemenea discontinuitate are loc pe fondul unei miscari puternic ascendente a pretului, ea este posibil sa fie urmata de o corectie descendenta a pretului pana la nivelul la care a avut loc discontinuitatea. O discontinuitate pe o piata in scadere este un semnal pentru o corectie ascendenta.

Index: A B C D E F G H I L M N O P R S T V