|
Scont = operatiune bancara care consta în cumpararea de catre o banca comerciala a unui efect de comert de la beneficiarul acestuia înainte de ajungerea la scadenta; banca plateste vânzatorului suma înscrisa pe efectul de comert, mai putin dobânda ( taxa scontului ),
socotita din momentul scontarii pâna la scadenta; vânzatorul efectului este de acord sa plateasca aceasta dobânda pentru faptul ca poate intra în posesia sumelor care i se cuvin în urma unor operatiuni comerciale, mai rapid decât daca ar astepta pâna la scadenta efectului comercial; operatiunea se lichideaza la scadenta efectului de comert, când banca încaseaza de la debitor suma înscrisa pe efectul de comert. Sindic = persoana desemnata de catre tribunal pentru a reprezenta masa creditorilor unei companii aflata în procedura de lichidare; se mai numeste judecator sindic.
Sold = suma care trebuie înscrisa într-una din rubricile unui cont pentru a egaliza debitul cu creditul acestui cont; soldul creditor arata ca în cont s-au primit mai multi bani decât sunt datorati; soldul debitor arata ca sunt datorati mai multi bani decât au fost primiti; soldul initial si soldul final reprezinta soldul existent în cont la începutul, respectiv la sfârsitul perioadei.
Solvabilitate = capacitatea unei persoane sau companii de a-si plati datoriile la scadenta acestora. S
(S)
Simbol folosit in Statele Unite in urmatoarele situatii: (1) Imediat dupa numele unei actiuni in tabelele cu actiuni din ziare indica faptul ca actiunea a fost splitata sau ca firma a platit in ultimele 52 de saptamani un dividend in actiuni de cel putin 25%. De exemplu, Getty s. (2) In tabelele cu optiuni din ziare indica faptul ca nu este oferita nici o optiune cu acel pret de exercitare sau cu acea data de expirare. De exemplu, RoyDut 80 s. (3) Pe tabela electronica indica cantitatea unei tranzactii ca multiplu de 100. De exemplu, Gy 9s81. (4) In tabelele cu obligatiuni din ziare separa rata dobanzii unei obligatiuni de anul de scadenta. De exemplu, Deere 9s04.
S&P Corporation
(Standard and Poor`s (S&P) Corporation)
In Statele Unite, filiala a McGraw-Hill, Inc. care presteaza o gama larga de servicii, cum ar fi atribuirea unui rating obligatiunilor municipale si de corporatie, actiunilor comune si preferentiale si efectelor de comert; calcularea indicilor Standard & Poor's Composite Index, Standard & Poor's 400 Industrial Index, Standard & Poor's 100 Index si a altor indici, precum si publicarea unor materiale statistice, rapoarte de consultanta in investitii si alte informatii financiare.
S&P Index
(Standard and Poor`s 500 Index)
Indice al preturilor ponderat cu valoarea, compus din 500 de actiuni comune ale companiilor americane cu capitalizare mare: 400 de actiuni din industrie, 20 de actiuni din transporturi, 40 de actiuni din servicii publice si 40 de actiuni din domeniul financiar.
S:S
(S:S )
In Statele Unite, simbol pe tabela electronica ce arata cantitatea dintr-o actiune care se tranzactioneaza in loturi standard de 10 bucati.
S:T
(S:T )
In Statele Unite, simbol pe tabela electronica insemnand „oprit“.
Sampling
(Sampling)
Metoda de evaluare a performantei inregistrate de un grup de actiuni in comparatie cu performanta pietei actiunilor per ansamblu.
Sau mai bine
(Or-better (OB))
Indicatie folosita in cazul unui ordin limita de cumparare sau de vanzare pentru a transmite brokerului ca ordinul trebuie executat la un pret mai bun decat pretul limita specificat daca acest lucru este posibil. Vezi Limit order.
Scala ofertei
(Bond bidding scale)
Prezentare a scadentelor, ratelor dobanzii, randamentelor sau preturilor obligatiunilor oferite si a altor informatii cu privire la o noua emisiune de obligatiuni municipale.
Scala ofertei
(Offering scale)
Pretul, exprimat in optimi de punct, sau randamentul, exprimat ca numar zecimal, pentru fiecare scadenta a unei emisiuni de obligatiuni in serie oferita publicului de catre un distribuitor. De cele mai multe ori, este folosita in cazul emisiunilor de obligatiuni municipale.
Scala preturilor noii emisiuni
(New issue scale)
Lista cu randamentele sau preturile ofertei pentru o emisiune noua de obligatiuni municipale.
Scalper
(Scalper)
(1) Pe piata OTC, formator de piata care aplica tranzactiilor markups si markdowns mari. Vezi Five percent guideline. (2) Consultant de investitii care angajeaza o pozitie long intr-o valoare mobiliara inainte de a recomanda investitorilor sa cumpere acea valoare mobiliara. Scalperul vinde apoi in profit dupa ce recomandarea sa a determinat investitorii sa cumpere si a dus la cresterea pretului valorii mobiliare. (3) Pe piata contractelor futures, trader foarte activ care incearca sa profite de pe urma variatiilor mici ale pretului, cumparand si vanzand pe termen foarte scurt (in decursul aceleiasi zile de tranzactionare). Acesta tranzactioneaza pentru contul propriu si creeaza lichiditate cumparand si vanzand continuu.
Scrisoare de garantie
(Letter of guarantee)
(1) Document folosit in tranzactiile comerciale internationale, prin care garantul se obliga sa raspunda in fata creditorului in cazul in care debitorul nu isi onoreaza obligatiile contractuale. (2) Document emis de o banca in care se specifica faptul ca un client al bancii detine un anumit instrument financiar transferabil si ca banca garanteaza livrarea instrumentului financiar respectiv. (3) O scrisoare de garantie este folosita de catre un investitor care vinde short optiuni call atunci cand actiunea de baza nu se afla in contul sau la firma de brokeraj.
Scrisoare de ipotecare/gajare
(Letter of hypothecation)
Document emis de un debitor catre o banca, prin care acesta transfera bancii dreptul de retentie (lien) asupra activelor oferite drept garantie pentru un imprumut.
Scrisoare de oferta
(Offering (asked) price)
(1) Document elaborat de distri-buitori care furnizeaza informatiile esentiale despre o emisiune de instrumente financiare transferabile ce urmeaza a fi oferita pe piata primara. (2) Uneori, desemneaza un document utilizat de dealeri cand vand pachete mari de actiuni pe piata secundara.
Scump
(Rich)
Se refera la o valoare mobiliara al carei pret este considerat ca fiind prea mare, avand in vedere evolutia pretului de-a lungul timpului. In cazul obligatiunilor, termenul implica faptul ca randamentul este prea mic.
Segregare
(Segregate)
A pastra valorile mobiliare ale clientilor separat de cele detinute de catre broker/dealer.
Segregarea valorilor mobiliare
(Segregation of securities)
Pastrarea in siguranta a valorilor mobiliare ale clientilor, care au fost platite integral, sau care reprezinta un surplus de colateral in conturile in marja, separat de valorile mobiliare ale broker/dealerului. Ele nu pot fi folosite de catre broker/dealer pentru a garanta imprumuturi.
Seif
(Box)
Sectiune a departamentului casierie, unde valorile (bani, instrumente financiare sau documente) sunt pastrate in siguranta. Responsabilitatile departamentului sunt uneori subimpartite pentru a monitoriza atat seiful instrumentelor financiare folosite drept garantie pentru imprumuturi (active box), cat si seiful instrumentelor financiare ale clientilor, platite integral (free box).
Seif "activ"
(Active box)
(1) Locul in care sunt pastrate fizic, in siguranta, instrumentele financiare apartinand clientilor unui broker/dealer sau chiar ale broker /dealerului, disponibile pentru a fi utilizate drept colateral pentru garantarea imprumuturilor facute de broker/dealer sau a pozitiilor in marja ale clientilor. Pentru imprumuturile facute de broker/dealer, instrumentele financiare folosite drept colateral trebuie sa apartina firmei sau sa fie ipotecate (adica oferite drept garantie) de catre clienti la firma respectiva, apoi de catre broker/dealer la banca creditoare. Pentru imprumuturile in marja, instrumentele financiare trebuie sa fie ipotecate de catre clienti la broker/dealer. (2) Locul in care sunt pastrate fizic, pana la licitatie, obligatiunile municipale care urmeaza a fi oferite pe piata primara in cazul unei distribuiri concurentiale.
Seif "liber"
(Free box)
Seif intr-o banca sau alt loc sigur folosit pentru a depozita instrumentele financiare ale clientilor, pe care acestia l-au achitat integral. Depozitarele NCC si DTC servesc ca astfel de locuri sigure de depozitare pentru multi dintre clientii firmelor membre ale acestora.
Selectie aleatoare
(Random selection)
Metoda folosita pentru trimiterea notificarilor de exercitare a optiunilor catre vanzatorii acelor contracte.
Selective hedging
(Selective hedging)
Tehnica de hedging prin care pozitiile in contracte futures sau in optiuni sunt lichidate si initiate din nou, de mai multe ori, inainte ca tranzactia propriu-zisa de pe piata cash sa aiba loc.
Sell the book
(Sell the book)
Ordin dat unui broker de catre detinatorul unei cantitati mari dintr-o anumita actiune de a vinde cat mai mult posibil la pretul curent al cererii. Printre cumparatori se poate numara si specialistul acelei actiuni sau alti broker/dealeri interesati. Expresia deriva de la registrul de ordine (book) pe care il tine specialistul.
Semnal tehnic
(Technical sign)
Miscare pe termen scurt a pretului unei valori mobiliare pe care analistii tehnici o considera semnificativa in previzionarea evolutiei viitoare a pretului.
Serial options
(Serial options)
Optiuni pe contracte futures care expira in lunile in care contractele futures nu ajung la scadenta. Contractele futures de la baza acestor optiuni vor fi contractele cu luna de scadenta cea mai apropiata.
Serie de optiuni
(Option series)
Toate optiunile care fac parte din aceeasi clasa (adica, toate optiunile call sau toate optiunile put pe acelasi activ de baza) care au acelasi pret de exercitare si aceeasi luna de expirare. De exemplu, toate optiunile XYZ Oct. 80 Call alcatuiesc o serie.
Serviciu uniform al datoriei
(Level debt service)
Prevedere intr-o emisiune de obligatiuni municipale care stipuleaza ca platile anuale ale serviciului datoriei sa fie aproximativ egale atata timp cat instrumentele financiare de credit raman in circulatie. Scopul este de a usura estimarea de catre municipalitati a veniturilor fiscale necesare pentru a achita datoria.
Serviciul datoriei
(Debt service)
Sistemul de plati prin care se achita o datorie. Cuprinde platile dobanzii, plata principalului si posibil si alte plati, cum ar fi platile efectuate pentru constituirea fondului de amortizare, care sunt impuse prin termenii imprumutului intr-o anumita perioada de timp.
Sezonier
(Seasonality)
Caracteristica unui produs de a aparea sau de a fi afectat in mod sezonier, adica in timpul unei anumite perioade a anului calendaristic. Acest factor determina o schema recurenta ce influenteaza oferta si preturile.
Shop
(Shop)
Termen din jargon pentru sediul unei firme broker/dealer.
Short squeeze
(Short squeeze)
Situatie in care pretul unei actiuni sau al unui contract futures incepe sa creasca, in timp ce multi investitori cu pozitii short sunt nevoiti sa cumpere pentru a-si acoperi pozitiile si a preveni pierderile. Aceasta crestere brusca a cumpararilor duce la o crestere chiar si mai mare a pretului, marind pierderile vanzatorilor short care nu au apucat sa-si acopere pozitiile.
Sincronizare cu piata
(Timing)
(1) Sincronizare cu piata. Succesul unei tranzactii depinde de trei factori decisivi: anticiparea trendului, sincronizarea cu piata (timing-ul) si administrarea fondurilor. In luarea deciziilor, intervalele de timp pot fi uneori foarte scurte, de ordinul zilelor, orelor si chiar minutelor, nu numai de ordinul saptamanilor, lunilor sau anilor. Chiar daca anticiparea directiei de evolutie a pretului a fost corect efectuata, pot aparea pierderi mari datorita unei sincronizari gresite cu piata. Aceasta, ca instrument al analizei tehnice, determina momentele oportune de in-trare si de iesire de pe piata. De aceea, pentru succesul unei tranzactii, timingul este crucial. (2) In cazul emisiunilor noi de instrumente financiare transferabile, este stabilirea momentului in care instrumentele financiare transferabile vor fi oferite pentru a se obtine cel mai bun pret la vanzare.
Sincronizare cu piata
(Market timing)
(1) Efectuarea tranzactiilor de cumparare si de vanzare in concordanta cu evolutia pretului. (2) Transferarea activelor din actiuni intr-un fond de piata monetara in incercarea de a evita sau de a minimiza pierderile atunci cand se asteapta ca preturile actiunilor sa scada. Ca extrema, cei care se sincronizeaza cu piata pot avea 100% din active in actiuni ori 100% din active intr-un fond de piata monetara. Riscul consta in a fi in afara pietei actiunilor (a nu avea actiuni in portofoliu) atunci cand aceasta are o evolutie puternic ascendenta. De aceea, cei care se sincronizeaza cu piata obtin adesea rezultate slabe in timpul pietelor in crestere.
Sindicat de distribuire
(Syndicate)
Grup alcatuit din mai multe firme de investment banking cu scopul de a distribui o emisiune noua de instrumente financiare de credit (distribuire primara) sau un pachet de valori mobiliare emise anterior si detinute de investitori mari (distribuire secundara). In cazul emisiunilor noi de obligatiuni municipale, sindicatul cumpara instrumentele financiare transferabile de la emitent fie prin negociere, fie printr-o licitatie concurentiala si le ofera apoi publicului investitor la un pret fixat. De obicei, sindicatul este organizat astfel incat unul sau mai multi membri actioneaza ca manageri de sindicat pentru a asigura succesul ofertei.
Sindicat intr-o distribuire concurentiala
(Bidding syndicate)
Sindicat alcatuit din doua sau mai multe firme de investment banking care lucreaza impreuna pentru a face o oferta de distribuire a unei emisiuni noi de obligatiuni municipale, ce urmeaza a fi adjudecata in urma unei licitatii organizate de autoritatea emitenta.
Sirul lui Fibonacci
(Fibonnaci numbers)
Sir de numere intre care exista urmatoarele doua relatii: (1) fiecare numar din sir este suma ultimelor doua numere de dinaintea lui si (2) raportul fiecarei perechi consecutive de numere tinde la 0,618 sau la 1,618 dupa primele patru numere. Aceste numere si rapoartele lor au fost remarcate cu foarte mult timp in urma in intreaga lume inconjuratoare: la floarea soarelui, la compartimentarea cochiliei nautiliului, la o octava muzicala si in opera artistica a lui Leonardo da Vinci. R.N. Elliot a descoperit ca rapoartele Fibonacci pot fi intalnite si pe piata actiunilor. Astfel, el a aratat ca rapoartele dintre diferitele valuri ale pretului si reculurile lor au adesea valori foarte apropiate de rapoartele Fibonacci 0,5; 0,618; 1,618.
Sistem centralizat de raportare
(Consolidated tape)
Sistem de raportare (afisare) a tranzactiilor cu valorile mobiliare listate la NYSE pe o tabela electronica, denumita Tape A, si a tranzactiilor cu valori mobiliare listate la toate celelalte burse pe alta tabela electronica, denumita Tape B, indiferent unde are loc tranzactia.
Sistem de tranzactionare cu strigare deschisa
(Open outcry system)
Sistem de tranzactionare la bursele futures. Termenul deriva din faptul ca traderii trebuie sa faca cu voce tare ofertele de cumparare si de vanzare. Pentru a realiza acest lucru, s-a dezvoltat un limbaj codificat care poate fi usor de inteles si de comunicat. Deoarece elementele unui contract futures sunt standardizate, iar luna de scadenta a contractului este cunoscuta datorita sectorului din pit in care se afla traderul, acesta trebuie sa comunice doar trei lucruri: (1) daca doreste sa cumpere sau sa vanda; (2) numarul de contracte; (3) pretul.
Sistemul de Cotare Automata al Asociatiei Nationale a Dealerilor de Valori Mobiliare
(National Association of Securities Dealers Automated Quotation (NASDAQ) System)
In Statele Unite, retea computerizata prin care formatorii de piata isi pot comunica cererile si ofertele pentru actiunile si obligatiunile tranzactionate mai activ pe piata OTC. Dealerii care formeaza piata pentru valorile mobiliare cotate in Sistemul NASDAQ isi monitorizeaza si actualizeaza in permanenta cotatiile. Deoarece majoritatea valorilor mobiliare tranzactionate pe aceasta piata sunt mai putin active si nu sunt incluse in Sistem, brokerii trebuie sa contacteze telefonic dealerii pentru a obtine cotatiile curente pentru aceste valori mobiliare. In Sistemul NASDAQ sunt disponibile trei nivele de servicii in functie de nevoile utilizatorilor.
Sistemul National de Livrare Institutionala
(National Institutional Delivery System (NIDS))
In Statele Unite, sistem pentru transmiterea automata a ordinelor confirmate de la dealeri catre banci, fonduri deschise de investitii si alti investitori institutionali, precum si pentru confirmarea executarii si decontarea electronica a acestor tranzactii. De asemenea, cunoscut sub denumirea de institutional delivery - ID.
Sistemul oferta-cerere
(Ask-bid system)
Sistem folosit pentru plasarea unui ordin la piata pentru valori mobiliare. Ordinul la piata este cel pe care investitorul il doreste executat imediat, la cel mai bun pret existent. Ordinul la piata de cumparare cere o cumparare la cel mai mic pret al ofertei (the lowest offering (asked) price). Ordinul la piata de vanzare cere o vanzare la cel mai mare pret al cererii (the highest (bid) price). Pretul cererii (bid price) este cel pe care dealerul este dispus sa-l plateasca pentru o valoare mobiliara, in timp ce pretul ofertei (asked price) este pretul la care dealerul va vinde. Diferenta dintre pretul cererii si pretul ofertei este denumita spread. Vezi Cotatie cerere-si-oferta.
Sistemul pietei de licitatie
(Auction market system)
Sistem de tranzactionare prin care instrumentele financiare transferabile sunt cumparate si vandute la bursa prin intermediul brokerilor si nu pe piata OTC, unde tranzactiile sunt negociate. Acesta este un sistem dublu de licitatie, deoarece spre deosebire de o licitatie obisnuita, in care exista un singur vanzator si mai multi cumparatori, in acest caz exista mai multi vanzatori si mai multi cumparatori. Ca in orice licitatie, pretul este stabilit concurential prin intermediul brokerilor care introduc ordine de vanzare si de cumparare, actionand in calitate de agenti pentru clientii lor cumparatori, respectiv vanzatori. Pentru ca sistemul sa functioneze intr-un mod corect si ordonat, trebuie respectate urmatoarele reguli de tranzactionare: (1) Prima cerere sau oferta la un anumit pret are prioritate fata de orice alta cerere sau oferta la acelasi pret (ordinele sunt executate in ordinea introducerii in sistemul electronic de tranzactionare). (2) Numai cea mai mare cerere sau cea mai mica oferta poate fi cotata. (3) O noua licitatie incepe ori de cate ori toate cerereile sau toate ofertele la un anumit pret au fost epuizate. (4) Tranzactiile secrete sunt interzise. (5) Cererile si ofertele trebuie anuntate cu voce tare (la bursele unde s-a pastrat sistemul traditional de tranzactionare) sau afisate prin sistemul electronic de tranzactionare (la bursele unde tranzactionarea se face electronic).
SL
(SL)
Abreviere folosita de brokeri pentru „Sold“ (vandut).
SLD
(SLD)
Simbol folosit pe tabela electronica pentru a indica o tranzactie ce este raportata in alta succesiune decat cea reala. De exemplu, o tranzactie care a fost efectuata la inceputul zilei de tranzactionare poate fi raportata mai tarziu: IBM.SLD 6s35.
SLGS
(SLGS (State and Local Government Series))
Instrumente financiare de credit emise de catre Trezoreria Statelor Unite cu scopul de a permite administratiilor statale si locale emitente de obligatiuni sa evite incalcarea restrictiilor de arbitraj in cadrul procesului de emitere. Restrictiile de arbitraj sunt stabilite de catre Internal Revenue Service pentru a impiedica administratiile statale si locale sa emita obligatiuni la rate scazute neimpozabile si sa reinvesteasca venitul astfel obtinut la ratele mai mari, oferite de obligatiunile Trezoreriei Statelor Unite. Ratele dobanzii pe care le platesc obligatiunile SLGS sunt stabilite astfel incat, incalcarea acestor restrictii de arbitraj sa fie evitata. Singurii cumparatori ai acestor obligatiuni sunt administratiile statale si locale.
Societate comerciala pe actiuni
(Joint-stock company)
Forma juridica de organizare a unei afaceri care combina caracteristicile unui parteneriat cu cele ale unei corporatii. Actiunile comune sunt transferabile, iar firma este impozitata la ratele de impozitare a corporatiilor, insa raspunderea fiecarui actionar este nelimitata in ceea ce priveste datoriile companiei, dar limitata la partea de capital detinuta in companie.
Societate cu sistem electronic de comunicatii
(Wire house)
Firma mare de brokeraj, nationala sau internationala, ale carei birouri sunt interconectate printr-un sistem electronic de comunicatii care permite transmiterea rapida a ordinelor clientilor pentru a fi executate, a preturilor tranzactiilor, a informatiilor si a analizelor referitoare la pietele financiare si valorile mobiliare individuale.
Sold creditor
(Credit balance)
(1) In contul unui client deschis la un broker/dealer, banii care au ramas dupa achitarea cumpararilor, plus banii obtinuti din vanzarea instrumentelor financiare care nu au fost investiti. (2) Opusul soldului debitor.
Sold debitor
(Debit balance)
(1) Intr-un cont de numerar (cash account), sold reprezentand banii datorati de catre un client cumparator vanzatorului, asa cum reiese din registrul rapoartelor tranzactiilor decontate ale firmei de brokeraj. (2) Intr-un cont in marja (margin account), banii pe care ii datoreaza un client firmei de brokeraj pentru cumpararile pe care acesta le-a facut intr-un cont in marja.
Sold debitor ajustat
(Adjusted debit balance)
In Statele Unite, formula pentru a determina in conformitate cu Regulamentul T al Consiliului Sistemului Rezervei Federale pozitia unui client intr-un cont in marja la o firma de brokeraj in urma tranzactiilor acestuia, atat decontate cat si nedecontate.
Sold last sale
(Sold last sale)
La bursele din Statele Unite este o indicatie care apare pe tabela electronica langa simbolul unei valori mobiliare atunci cand intre tranzactiile cu acea valoare mobiliara exista o variatie de pret mai mare decat cea normala: de cel putin un punct, in cazul emisiunilor cu preturi mai mici (sub 20$), respectiv de cel putin doua puncte in cazul emisiunilor cu preturi mai mari (peste 20$).
Solvabilitate
(Solvency)
Capacitatea unui debitor de a-si plati datoriile deindata ce ajung la scadenta. Indicatorul cu care se masoara gradul de solvabilitate se numeste rata solvabilitatii.
Somatie de plata
(Call)
In domeniul bancar: solicitare de a achita un imprumut garantat facuta, de obicei, cand debitorul nu isi indeplineste anumite obligatii contractuale, cum ar fi plata dobanzii la timp. Cand o banca face o astfel de solicitare, intregul imprumut trebuie achitat imediat. Vezi Call loan.
Spargere
(Breakout)
In analiza tehnica, cresterea peste un anumit nivel, numit nivel de rezistenta (resistance level), sau scaderea sub un anumit nivel numit prag de suport (support level), a pretului de piata al unei valori mobiliare. O spargere, in special una care se produce pe un volum relativ mare al tranzactiilor, indica analistilor faptul ca acea valoare mobiliara este pe punctul de a inregistra o crestere sau o scadere puternica, in functie de directia indicata de spargere. O spargere care are loc pe un volum relativ scazut al tranzactiilor este incerta in privinta evolutiei ulterioare a pretului valorii mobiliare.
Spargere
(Breakpoint)
In analiza tehnica, cresterea peste un anumit nivel, numit nivel de rezistenta (resistance level), sau scaderea sub un anumit nivel numit prag de suport (support level), a pretului de piata al unei valori mobiliare. O spargere, in special una care se produce pe un volum relativ mare al tranzactiilor, indica analistilor faptul ca acea valoare mobiliara este pe punctul de a inregistra o crestere sau o scadere puternica, in functie de directia indicata de spargere. O spargere care are loc pe un volum relativ scazut al tranzactiilor este incerta in privinta evolutiei ulterioare a pretului valorii mobiliare.
Spatiu autorizat de depozitare
(Approved delivery facility)
Spatiu autorizat de o bursa futures pentru a depozita marfurile care stau la baza contractelor futures in vederea efectuarii livrarii. Aceste depozite dispun de toate facilitatile tehnice si organizatorice precum si de o serie de conditii economice si financiare pentru efectuarea livrarii fizice a marfurilor catre cumparatori.
Specialist
(Specialist)
Membru al NYSE cu doua functii esentiale. In primul rand, mentine o piata ordonata pentru actiunile care i-au fost alocate de catre bursa. Pentru a realiza acest lucru specialistul trebuie sa actioneze contrar directiei de evolutie a pietei, adica sa cumpere pentru contul propriu si sa vanda din contul propriu atunci cand exista un dezechilibru temporar intre cerere si oferta. In aceasta calitate, specialistul nu incaseaza comisioane; in schimb, el spera sa obtina un profit din ceea ce cumpara si vinde. In al doilea rand, specialistul actioneaza ca broker pentru alti brokeri, executand ordinele investitorilor lasate la el de catre alti membri ai bursei. Acestea sunt ordine limita, ordine stop sau alte tipuri de ordine (cu exceptia ordinelor la piata) care sunt „de-parte de piata“ si nu pot fi executate imediat. Pentru acest serviciu, specialistul incaseaza un comision, numit „comision de ring“ (floor brokerage). In toate cazurile, specialistul trebuie sa puna interesul clientului inaintea celui propriu.
Specialist obisnuit
(Regular specialist)
Membru al NYSE care, in mod continuu, solicita si executa ordine pentru actiunile ce i-au fost alocate de catre bursa. De asemenea, specialistul mentine o piata ordonata si asigura continuitatea pretului si lichiditatea prin intermediul tranzactiilor in contul si pe riscul propriu pentru acele actiuni.
Specialist temporar
(Temporary specialist)
Membru al bursei, desemnat de catre un oficial de ring sa actioneze ca specialist numai intr-o situatie de urgenta. Responsabilitatile sale sunt aceleasi cu cele ale unui specialist obisnuit.
Spectail
(Spectail)
Combinatie intre „speculator“ si „retail“. Broker/dealer care face tranzactii speculative pentru contul propriu si in acelasi timp executa si ordine ale clientilor.
Speculatie
(Speculation)
Asumarea unor riscuri peste medie in speranta obtinerii unor rentabilitati peste medie, in general intr-o perioada de timp relativ scurta. Speculatia implica cumpararea unui anumit activ financiar pe baza pretului sau potential de vanzare si nu pe baza valorii sale prezente. Intr-o speculatie siguranta principalului si venitul curent sunt de o importanta secundara. Cand fac speculatii, profesionistii utilizeaza adesea diverse tehnici de hedging, cum ar fi tranzactiile cu optiuni, vanzarea short, ordinele stop si tranzactiile cu contracte futures, cu scopul de a-si limita pierderile. Speculatia implica un risc care poate fi analizat si evaluat, la fel ca si in cazul unei investitii; ceea ce le deosebeste este insa gradul de risc.
Speculator
(Stag)
Speculator care, de regula, cumpara si vinde actiuni pentru profituri imediate si nu pastreaza valorile mobiliare ca investitie.
Speculatori short
(Bear raiders)
Grup de speculatori care isi unesc capitalul si vand short pentru a scadea preturile si care apoi cumpara pentru a-si acoperi pozitiile short incasand astfel profituri mari. In Statele Unite, aceasta practica a fost interzisa prin Legea Valorilor Mobiliare din 1934. Vezi Raiders.
Spin-off
(Spin-off )
Distribuire pro rata a actiunilor unei filiale catre actionarii companiei mama. In mod normal, distribuirea se impoziteaza in momentul in care actiunile sunt vandute.
Split close
(Split close )
Pe piata contractelor futures, termen care se refera la diferentele intre preturile tranzactiilor de la inchiderea unei sedinte de tranzactionare.
Splitare
(Split)
Procedura prin care o corporatie reduce valoarea nominala si mareste numarul actiunilor aflate in circulatie, astfel incat capitalul actionarilor sa ramana constant. Intr-o splitare, pretul actiunii scade proportional. Astfel, daca o actiune ce valoreaza 100$ este splitata intr-un raport de 2 la 1, numarul actiunilor aflate in circulatie se dubleaza (de exemplu, de la 10 milioane la 20 de milioane), iar pretul per actiune scade la 50$. Un actionar care inainte de splitare detinea 50 de actiuni la 100$ per actiune, detine acum 100 de actiuni la 50$ per actiune. De asemenea, intr-o splitare valoarea dividendului per actiune scade proportional. Scopul unei splitari este acela de a face actiunile atractive pentru mai multi investitori, ca urmare a reducerii pretului de piata al acestora. In cazul in care splitarea necesita o crestere a numarului actiunilor autorizate si/sau o modificare a valorii nominale, actionarii trebuie sa aprobe un amendament la statutul corporatiei. De asemenea, denumita Split up. Vezi Reverse split.
Splitare inversa
(Reverse split)
Procedura prin care o companie mareste valoarea nominala si reduce numarul actiunilor aflate in circulatie. Dupa o splitare inversa, capitalul actionarilor va fi acelasi ca si inainte, dar fiecare actiune va avea o valoare nominala mai mare. De exemplu, daca o companie cu 10 milioane de actiuni aflate in circulatie, care se tranzactioneaza la 10$ per actiune, face o splitare inversa de 1 la 10, firma va avea in circulatie 1 milion de actiuni care se vor tranzactiona la 100$ per actiune. Astfel de splitari sunt realizate de catre companiile care doresc sa creasca pretul actiunilor lor aflate in circulatie deoarece considera ca pretul este prea mic pentru a atrage investitorii. De asemenea, denumita split down.
Sponsor
(Sponsor)
(1) Investitor institutional sau firma de brokeraj a carui opinie favorabila despre o anumita valoare mobiliara influenteaza alti investitori si creeaza in acest fel o cerere suplimentara pentru acea valoare mobiliara. (2) In Statele Unite, companie de investitii care ofera spre vanzare unitatile fondurilor sale de investitii. Aceasta poate vinde unitatile de fond dealerilor, care apoi le vand investitorilor, sau poate opera direct cu publicul. (3) Vezi Underwriter.
Spread
(Spread)
(1) Contracte futures: cumpararea unui contract futures simultan cu vanzarea altuia, in speranta ca relatia dintre preturile celor doua contracte se va schimba astfel incat, ulterior, o vanzare si o cumparare de compensare vor avea ca rezultat obtinerea unui profit net. De exemplu, cumpararea unui contract futures pe o marfa si vanzarea unui contract futures pe aceeasi marfa, la aceeasi bursa, dar cu o alta luna de livrare; sau cumpararea unui contract futures pe o marfa si vanzarea unui contract futures pe aceeasi marfa, cu livrarea in aceeasi luna, dar la burse diferite; sau cumpararea unui contract futures pe o marfa si vanzarea unui contract futures pe o alta marfa (grau versus porumb sau porumb versus porcine vii); sau cumpararea unui contract futures pe o marfa si vanzarea unui contract pe o marfa obtinuta prin prelucrarea celei dintai (soia versus ulei de soia, respectiv faina de soia). (2) Instrumente financiare de credit: (a) diferenta dintre randamentele instrumentelor financiare de credit avand aceeasi calitate, dar scadente diferite. De exemplu, spreadul (diferenta) intre bonurile de trezorerie pe termen scurt de 10% si obligatiunile de trezorerie pe termen lung de 14% este de 4%; (b) diferenta dintre randamentele instrumentelor financiare de credit avand aceeasi scadenta, dar calitati diferite. De exemplu, spreadul intre o obligatiune de trezorerie pe termen lung de 14% si o obligatiune de corporatie pe termen lung, evaluata B, care plateste 17%, este de 3% deoarece riscul unui investitor este mult mai mic in cazul obligatiunii de trezorerie. (3) Optiuni: strategie cu optiuni in care investitorul angajeaza o pozitie long intr-o serie dintr-o clasa de optiuni si o pozitie short intr-o serie diferita din aceeasi clasa de optiuni. De exemplu, un investitor poate realiza un spread cumparand 1 XYZ Noiembrie 40 Call si vanzand 1 XYZ Noiembrie 30 Call. (4) Actiuni si obligatiuni: (a) diferenta dintre pretul cererii si pretul ofertei. De exemplu, daca pretul cererii pentru o actiune este 45$, iar pretul ofertei este 46$, spreadul este de un dolar. Spreadul se ingusteaza sau se largeste in functie de cererea si oferta pentru acel instrument financiar; (b) diferenta dintre pretul maxim si pretul minim al unei valori mobiliare intr-o anumita perioada. (5) In distribuirea unei emisiuni de instrumente financiare transferabile: diferenta dintre pretul pe care il primeste emitentul unui instrument financiar transferabil si pretul platit de investitori pentru acel instrument financiar. Acest spread este incasat de sindicatul de distribuire ca plata pentru serviciile sale.
Spread in diagonala
(Diagonal spread)
Strategie cu optiuni ce consta in detinerea unei pozitii long si a unei pozitii short in optiuni apartinand aceleiasi clase, dar avand preturi de exercitare si date de expirare diferite (termenul pana la scadenta al optiunilor cumparate trebuie sa fie mai mare decat termenul pana la scadenta al optiunilor vandute short). O astfel de strategie poate fi bearish sau bullish. Daca pretul de exercitare al optiunii cumparate este mai mic decat pretul de exercitare al optiunii vandute, atunci strategia este bullish. Invers, daca pretul de exercitare al optiunii cumparate este mai mare decat pretul de exercitare al optiunii vandute, atunci strategia este bearish.
Spread in interiorul pietei
(Intra-market spread)
In tranzactiile cu contracte futures, strategie care consta in cumpararea unui contract futures pe o marfa si vanzarea unui contract futures pe aceeasi marfa, dar cu o luna de livrare diferita sau cumpararea si vanzarea unor contracte futures pe marfuri diferite, avand aceleasi luni de livrare sau luni de livrare diferite si fiind tranzactionate la aceeasi bursa.
Spread inter-marfuri
(Inter-commodity spread)
In tranzactiile cu contracte futures, strategie in cadrul careia investitorul cumpara un contract futures pe o marfa si vinde un contract futures pe o alta marfa, ambele contracte avand aceeasi luna de livrare si fiind tranzactionate la aceeasi bursa. Intre cele doua marfuri trebuie sa existe o relatie care sa determine evolutia simultana a preturilor in aceeasi directie. In caz contrar, spreadul devine o tranzactie riscanta, periculoasa deoarece exista posibilitatea ca preturile celor doua marfuri sa evolueze in directii opuse, producand pierderi pe ambele pozitii.
Spread inter-marfuri
(Inter-commodity spread)
In tranzactiile cu contracte futures, strategie in cadrul careia investitorul cumpara un contract futures pe o marfa si vinde un contract futures pe o alta marfa, ambele contracte avand aceeasi luna de livrare si fiind tranzactionate la aceeasi bursa. Intre cele doua marfuri trebuie sa existe o relatie care sa determine evolutia simultana a preturilor in aceeasi directie. In caz contrar, spreadul devine o tranzactie riscanta, periculoasa deoarece exista posibilitatea ca preturile celor doua marfuri sa evolueze in directii opuse, producand pierderi pe ambele pozitii.
Spread inter-piete
(Inter-market spread)
In tranzactiile cu contracte futures, strategie care consta in cumpararea unui contract futures pe o marfa si vanzarea unui contract futures pe aceeasi marfa, dar la o alta bursa. De exemplu, cumpararea unui contract futures pe grau la Chicago Board of Trade, simultan cu vanzarea unui contract similar la Kansas City Board of Trade.
Spread intra-marfuri
(Intra-commodity spread)
In tranzactiile cu contracte futures, spread in cadrul caruia investitorul cumpara si vinde simultan contracte futures pe aceeasi marfa, la aceeasi bursa, dar cu luni de livrare diferite. De exemplu, un investitor realizeaza un astfel de spread daca cumpara un contract futures pe costita de porc care ajunge la scadenta in decembrie si, in acelasi timp, vinde un contract futures pe costita de porc care ajunge la scadenta in aprilie. Profitul sau pierderea acestuia va fi determinata de diferenta de pret dintre cele doua contracte.
Spread intre randamente
(Yield spread)
Diferenta intre randamentele a doua categorii de instrumente financiare cu venit fix, cum ar fi obligatiunile de corporatie cu rating mare si cele speculative. Managerii de portofoliu ai fondurilor de investitii profita adesea de pe urma spreadurilor neobisnuit de mari, atunci cand acestea exista.
Spread orizontal
(Horizontal spread)
Strategie cu optiuni sau cu contracte futures care consta in cumpararea si vanzarea simultana a aceluiasi numar de contracte din aceeasi clasa, cu acelasi pret de exercitare/livrare dar cu date diferite de expirare/livrare. De asemenea, denumit calendar spread. De exemplu, Cumpara 10 XYZ Oct. 70 Call si Vinde 10 XYZ Iul. 70 Call. In general, optiunea cu scadenta mai apropiata este vanduta, iar optiunea cu scadenta mai indepartata este cumparata. Se incearca astfel obtinerea unui profit de pe urma scaderii mai rapide a valorii de timp a optiunii cu scadenta mai apropiata fata de valoarea de timp a optiunii cu scadenta mai indepartata.
Spread vertical
(Vertical spread)
Strategie cu optiuni care presupune cumpararea unei optiuni cu un pret de exercitare, simultan cu vanzarea altei optiuni din aceeasi clasa la urmatorul pret de exercitare, mai mic sau mai mare. Ambele optiuni au aceeasi data de expirare. De exemplu, Cumpara 1 XYZ Mai 30 Call si Vinde 1 XYZ Mai 40 Call. Investitorul care realizeaza un spread vertical spera sa obtina un profit atunci cand diferenta dintre primele celor doua optiuni se mareste sau se micsoreaza. De asemenea, mai este denumit price spread, money spread, strike spread.
Spreadul dealerului
(Dealer spread)
Diferenta intre pretul cererii si al ofertei pentru un instrument financiar transferabil. De exemplu, o actiune cotata la 40 cererea si 40 1/16 oferta are un spread de 1/16. Actiunile foarte active au spreaduri mai inguste decat cele inactive. In plus fata de comisionul firmei de brokeraj, spreadul reprezinta o parte a costurilor de tranzactionare.
Squeeze
(Squeeze)
Situatie pe piata actiunilor sau a contractelor futures in care pretul incepe sa creasca, iar investitorii care au vandut short sunt obligati sa-si acopere pozitiile pentru a evita pierderile mari. Atunci cand exista multi vanzatori short, aceasta situatie este denumita short squeeze.
Stabilizare
(Pegging)
Stabilizarea pretului unei valori mobiliare, al unei marfi, sau al unei valute intervenind pe piata. In distribuirea unei emisiuni noi de instrumente financiare transferabile, managerul de sindicat este autorizat din partea sindicatului sa mentina pe piata secundara, atata timp cat este necesar o cerere egala cu pretul ofertei publice sau putin sub acest pret pentru a impiedica scaderea valorii de piata a instrumentului financiar transferabil sub nivelul cererii. Astfel, noii proprietari ai valorilor mobiliare sunt asigurati ca speculatorii nu vor actiona si nu vor destabiliza piata valorii mobiliare respective. Stabilizarea este legala doar in timpul distribuirii unei emisiuni noi de instrumente financiare transferabile pe piata primara.
Stabilizare
(Stabilization)
In distribuirea emisiunilor noi de instrumente financiare transferabile, managerul de sindicat este imputernicit de catre membrii sindicatului sa mentina pe piata secundara o cerere la pretul ofertei publice sau putin sub acest pret, „stabilizand“ astfel piata si dand membrilor sindicatului si membrilor grupului de vanzari posibilitatea de a-si distribui cu succes alocarile. In Statele Unite aceasta practica este o exceptie legala la practicile de manipulare, interzise prin Legea Valorilor Mobiliare din 1934.
Stabilizare cu clauza de penalizare
(Penalty syndicate bid)
Pentru a se asigura ca firmele participante la distribuirea unei emisiuni noi de instrumente financiare transferabile se straduiesc sa distribuie emisiunea catre investitorii de portofoliu si nu catre traderi si speculatori, al caror scop este sa obtina profituri rapide, in contractele intre distribuitori este prevazuta stabilizarea de catre sindicat a emisiunii, cu o clauza de penalizare. Aceasta clauza prevede ca firmele membre nu au voie sa intre pe piata secundara pentru a vinde noile instrumente financiare transferabile la pretul cererii de stabilizare. In caz contrar, acestea fie vor pierde partea lor din spread, respectiv concesiunea, fie li se va interzice sa mai participe la distribuirea emisiunilor viitoare.
Stagflatie
(Stagflation)
Combinatie intre o crestere economica lenta, un somaj ridicat si o inflatie mare.
Stagnare
(Stagnation)
(1) Pe piata valorilor mobiliare, perioada caracterizata printr-un volum scazut al tranzactiilor. (2) Perioada fara crestere economica sau caracterizata printr-o crestere economica lenta.
Standard mimim livrare
(Sample grade)
La contractele futures pe marfuri, calitatea minima acceptabila atunci cand se efectueaza livrarea.
Standarde calitate contract
(Contract grades)
In tranzactionarea contractelor futures pe marfuri, standardele de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca o marfa pentru a putea fi livrata la scadenta unui contract futures pe acea marfa. Acestea sunt insotite de o lista a primelor si a disconturilor permise in cazul in care se livreaza o marfa de o calitate mai buna, respectiv mai slaba decat cea stipulata in contract. Calitatea marfii care trebuie livrata este determinata de inspectori autorizati si este certificata printr-un document (grading certificate). De asemenea, se mai foloseste termenul deliverable grades.
Startegia Straddle
(Straddle)
(1) Contracte futures: strategie care consta in angajarea unei pozitii long si a unei pozitii short in contracte futures intre care exista o legatura. (2) Optiuni: strategie ce consta in cumpararea (vanzarea) unui numar egal de optiuni call si de optiuni put pe acelasi activ de baza, avand acelasi pret de exercitare si aceeasi luna de expirare. Cumparatorul unui straddle va obtine un profit in cazul in care pretul activului de baza va avea fluctuatii mari, indiferent in ce directie. Fiecare optiune poate fi exercitata separat, desi combinatia de optiuni este cumparata si vanduta ca o unitate. Un straddle poate fi long sau short.
Statut
(Charter)
In Statele Unite, fondatorii unei corporatii intocmesc un document pe care il inainteaza autoritatii statului respectiv care, la randul sau, aproba articolele si apoi emite un certificat de incorporare. Impreuna, cele doua documente devin statut, iar corporatia este recunoscuta ca entitate juridica (legal entity). Statutul cuprinde informatii cum ar fi numele corporatiei, obiectul de activitate, numarul de actiuni autorizate si identitatea directorilor. Apoi, fondatorii elaboreaza normele care reglementeaza managementul intern al companiei.
Stil
(Style)
Filosofie sau strategie investitionala urmata de un manager de portofoliu vizand capitalizarea de piata (sau marimea companiilor) si accentul pus pe crestere sau pe valoare. De exemplu, in functie de strategia aleasa, un manager de portofoliu poate investi in actiunile companiilor „de crestere“, cu capitalizare mica sau in actiunile companiilor „de valoare“, cu capitalizare mare.
Stop executat
(Stopped out)
(1) Expresie folosita atunci cand ordinul stop al unui client este executat la pretul specificat. De exemplu, actiunea Cincinnati Bell se tranzactioneaza la 65$ si un investitor introduce un ordin stop de vanzare 500 de actiuni la 62$. Daca actiunea scade ulterior si ordinul este executat, se spune ca investitorul este „stopped out“. (2) Expresie folosita atunci cand ordinul unui client este executat de catre broker la pretul garantat de catre specialist dupa ce incercarea brokerului de a executa ordinul la un pret mai bun a esuat. Vezi Stopping stock.
Stop ordin
(Stop order)
Ordin care devine ordin la piata numai daca are loc o tranzactie la un pret egal cu pretul specificat in ordin, ceva mai mare (in cazul unui ordin stop de cumparare), sau ceva mai mic (in cazul unui ordin stop de vanzare). Ordinele stop de cumparare sunt plasate deasupra pretului curent al pietei, iar ordinele stop de vanzare sunt plasate sub pretul curent al pietei. Tranzactia care activeaza ordinul se numeste vanzare de alegere (de activare sau de declansare). Scopul unui ordin stop de cumparare este de a proteja un profit dintr-o cumparare sau de a limita o pierdere dintr-o vanzare short. Scopul unui ordin stop de vanzare este acela de a proteja un profit sau de a limita o pierdere dintr-o valoare mobliara detinuta. Riscul ordinelor stop este ca acestea sa fie declansate de o miscare de scurta durata a pietei si sa nu poata fi executate sau sa fie executate la preturi mai mari sau respectiv mai mici cu cateva puncte decat pretul stop, datorita ordinelor plasate inaintea lor care au prioritate. Un ordin stop poate fi un ordin de o zi, un ordin valabil pana la anulare sau orice alta forma de ordin cu limitare a timpului. Vezi Buy stop order, Sell stop order.
Stoparea actiunii
(Stopping stock)
Garantarea de catre specialist a executarii unui ordin lasat la el de un broker de ring, la cel mai bun pret al cererii sau al ofertei, existent la momentul respectiv in registrul specialistului. Dupa ce a convenit in prealabil cu specialistul aceasta garantare, brokerul intra in ring si incearca sa obtina un pret mai bun. In cazul in care nu reuseste, executa ordinul la pretul garantat de catre specialist.
Strategia "cumpara-si-tine"
(Buy-and-hold strategy)
Strategie investitionala care consta in cumpararea instrumentelor financiare si pastrarea lor o perioada mare de timp. Investitorii care utilizeaza aceasta strategie selecteaza companiile in care investesc pe baza previziunilor lor pe termen lung. Ei nu se lasa influentati de evolutiile pe termen scurt sau mediu ale pretului instrumentelor financiare.
Strategia acoperirii vanzarii
(Covered option writing)
Strategie care consta in vanzarea short de optiuni call, simultan cu detinerea unei pozitii long in activul de baza. De asemenea, vanzarea short de optiuni put, simultan cu detinerea unei pozitii short in activul de baza.
Strategia activ suport-short baza.
Strategia activ suport-short
(Buy-and-write stategy)
Strategie conservatoare cu optiuni pe actiuni constand in cumpararea de actiuni si apoi vanzarea short de optiuni call pe acele actiuni. Investitorul incaseaza dividendele platite de actiuni si primele din vanzarea optiunilor. Insa, acesta poate fi nevoit sa vanda actiunile sub pretul curent al pietei in cazul in care sunt exercitate optiunile.
Strategia alungarii rechinilor
(Shark repellent)
Masura luata de catre o corporatie „tinta“ pentru a descuraja preluarea ei. De asemenea, denumita Porcupine provision. Vezi Poison pill.
Strategia colturilor
(Box spread)
Combinatie de patru optiuni alcatuita dintr-un spread vertical cu optiuni call (o optiune call long, o optiune call short, aceeasi data de expirare, preturi de exercitare diferite) si un spread vertical cu optiuni put (o optiune put long, o optiune put short, aceeasi data de expirare, preturi de exercitare diferite). Un astfel de spread asigura o anumita rentabilitate la expirare (toate cele patru optiuni au aceeasi data de expirare), scopul fiind acela de a realiza combinatia la un cost suficient de redus incat sa fie asigurata o rentabilitate favorabila.
Strategia condor
(Condor)
Strategie cu optiuni care are la baza patru preturi de exercitare pentru acelasi activ de baza si aceeasi luna de expirare. Strategia poate fi construita atat cu optiuni call, cat si cu optiuni put si poate fi atat long, cat si short. De exemplu, o strategie "condor call long" consta in cumpararea unei optiuni call cu un pret de exercitare mai mic, cumpararea unei optiuni call cu un pret de exercitare mai mare si vanzarea a doua optiuni call cu preturi de exercitare diferite, dar cuprinse intre cele doua preturi de exercitare ale optiunilor call cumparate.
Strategia corner
(Corner)
A angaja o pozitie long suficient de mare intr-o anumita valoare mobiliara cu scopul de a controla pretul acesteia. Alti investitori care doresc sa cumpere acea valoare mobiliara din alte motive (in special pentru a-si acoperi pozitiile short) sunt obligati sa o cumpere la un pret marit in mod artificial.
Strategia diferentei de cantitate - vanzare
(Ratio spread)
Strategie cu optiuni care consta in cumpararea sau vanzarea de optiuni fie call, fie put pe un activ de baza, cu un anumit pret de exercitare si o anumita data de expirare intr-un numar mai mare decat cel al optiunilor fie call, fie put pe acelasi activ de baza, avand aceeasi data de expirare si preturi diferite de exercitare vandute sau cumparate.
Strategia diferentei de prima
(Buy a spread)
In tranzactiile cu optiuni, a stabili o pozitie spread in care prima optiunii cumparate depaseste prima optiunii vandute. De exemplu, Cumpara 1 XYZ Oct. 60 Call cu o prima de 300$ si Vinde 1 XYZ Oct. 65 Call la o prima de 150$.
Strategia diferentelor
(Spreading)
In tranzactiile cu contracte futures si optiuni, angajarea unei pozitii long intr-un contract si a unei pozitii short intr-un alt contract din aceeasi clasa, dar avand preturi de exercitare/livrare diferite si/sau date de expirare/livrare diferite. Intr-un spread, profitul se obtine din diferenta intre miscarile relative ale pretului celor doua contracte.
Strategia diferentelor de cantitate - cumparare
(Back spread)
Strategie in care numarul optiunilor care se cumpara este mai mare decat numarul optiunilor care se vand. Aceasta strategie este utilizata, de regula, atunci cand se asteapta o variatie substantiala a pretului.
Strategia diferentelor de cantitate-cumparare
(Back spread)
Strategie in care numarul optiunilor care se cumpara este mai mare decat numarul optiunilor care se vand. Aceasta strategie este utilizata, de regula, atunci cand se asteapta o variatie substantiala a pretului.
Strategia diminuarii riscului
(Risk hedge)
Angajarea unei pozitii intr-un anumit activ si a unei pozitii compensatoare intr-un activ similar cu scopul de a obtine un profit din miscarile relative ale pretului. De exemplu, un investitor poate sa cumpere contracte futures pe aur si sa vanda contracte futures pe argint, pe baza faptului ca aurul va avea o valoare mai mare decat argintul.
Strategia fluturelui
(Butterfly spreads)
Strategie complexa cu optiuni sau cu contracte futures care consta in cumpararea a doua contracte, simultan cu vanzarea altor doua contracte pe aceeasi piata sau pe piete diferite, toate din aceeasi clasa, dar avand preturi de exercitare/livrare sau date de expirare/ livrare diferite. De exemplu, in cazul unui astfel de spread cu optiuni, cele doua contracte vandute au acelasi pret de exercitare care trebuie sa fie cuprins intre preturile de exercitare ale celor doua contracte cumparate, toate contractele avand aceeasi luna de expirare. Un alt exemplu, in cazul unui astfel de spread cu contracte futures, cele doua contracte vandute au aceeasi luna de livrare care trebuie sa fie cuprinsa intre lunile de livrare ale celor doua contracte cumparate, toate contractele avand acelasi pret de livrare. Investitorul care foloseste o asemenea strategie va obtine profit doar daca pretul activului de baza variaza foarte putin.
Strategia futures bilete vs obligatiuni trezorerie
(Note against bond (NOB) spread)
Strategie cu contracte futures ce implica cumpararea (vanzarea) de contracte futures pe bilete de trezorerie si vanzarea (cumpararea) de contracte futures pe obligatiuni de trezorerie.
Strategia futures obligatiuni TM vs TL
(Five against bond (FAB) spread)
Strategie cu contracte futures ce consta in cumpararea (vanzarea) de contracte futures pe obligatiuni de trezorerie cu scadenta de 5 ani si vanzarea (cumpararea) de contracte futures pe obligatiuni de trezorerie cu scadenta mai indepartata, 15-30 de ani.
Strategia futures titluri de stat TM vs TL
(Five against note (FAN) spread)
Strategie cu contracte futures ce implica cumpararea (vanzarea) de contracte futures pe bilete de trezorerie cu scadenta de 5 ani si vanzarea (cumpararea) de contracte futures pe bilete de trezorerie cu scadenta de 10 ani.
Strategia inversa petrol vs produse petroliere
(Reverse crack)
Operatiunea de vanzare a titeiului combinata cu cumpararea produselor obtinute prin rafinarea acestuia. Pe piata futures, este vanzarea de contracte futures pe titei si cumpararea de contracte futures pe benzina sau motorina. Spreadul reflecta marja potentiala de rafinare.
Strategia inversa soia vs produse soia
(Reverse crush)
Operatiunea de vanzare a boabelor de soia combinata cu cumpararea produselor obtinute prin prelucrarea acestora. Pe piata futures, este vanzarea de contracte futures pe boabe de soia si cumpararea de contracte futures pe faina sau ulei de soia. Spreadul reflecta marja potentiala de prelucrare.
Strategia neexercitarii optiunii
(Overwriting)
Practica speculativa prin care un investitor care considera ca o anumita valoare mobiliara este supraevaluata sau subevaluata vinde short optiuni call respectiv put pe acea valoare mobiliara in speranta ca ele nu vor fi exercitate.
Strategia optiunilor cu scadenta diferita
(Calendar spread)
Strategie cu optiuni care presupune cumpararea a doua optiuni din aceeasi clasa, dar cu luni de expirare diferite. Daca preturile de exercitare sunt aceleasi (de exemplu, 1 XYZ Iunie 50 Call si 1 XYZ Sept. 50 Call) este un spread orizontal. Daca preturile de exercitare sunt diferite (de exemplu, 1 XYZ Iunie 50 Call si 1 XYZ Sept. 45 Call) este un spread in diagonala. Investitorii castiga sau pierd pe masura ce diferenta intre cele doua prime se micsoreaza sau se mareste. Pierderea este limitata la prima platita. Atunci cand optiunea cu scadenta mai apropiata expira, profitul potential maxim depinde de valoarea de timp a optiunii cu scadenta mai indeparta
Strategia optiunilor cu scadente diferite
(Time spread)
Strategie cu optiuni in care un investitor cumpara si vinde optiuni call si put pe acelasi activ de baza, cu acelasi pret de exercitare, dar cu date diferite de expirare. Ca si in cazul celorlalte spreaduri, scopul este de a profita de diferenta dintre primele optiunilor.
Strategia optiunilor in bani
(Guts)
Strategie cu optiuni care consta in cumpararea sau vanzarea a doua optiuni in bani. Long guts consta in cumpararea unei optiuni call cu un pret de exercitare mai scazut si cumpararea unei optiuni put cu un pret de exercitare mai ridicat. Short guts consta in vanzarea unei optiuni put cu un pret de exercitare mai ridicat si cumpararea unei optiuni call cu un pret de exercitare mai scazut.
Strategia petrol-produse petroliere
(Crack spread)
Pe piata contractelor futures, strategie care consta in cumpararea de contracte futures pe petrol brut, simultan cu vanzarea de contracte futures pe benzina sau motorina.
Strategia pietei in crestere
(Bull spread)
In tranzactionarea contractelor futures sau options, strategie care consta in cumpararea unui contract, simultan cu vanzarea altui contract din aceeasi clasa, astfel incat sa poata fi obtinut un profit in cazul in care pretul activului de baza creste, limitand totodata marimea pierderii potentiale daca estimarile nu se materializeaza. Un exemplu de astfel de spread il constituie cumpararea unei optiuni, simultan cu vanzarea altei optiuni din aceeasi clasa, cu aceeasi data de expirare, dar cu preturi de exercitare diferite. Sau, un investitor poate cumpara un contract futures cu scadenta mai apropiata, simultan cu vanzarea unui contract futures din aceeasi clasa cu scadenta mai indepartata, ambele avand acelasi pret de livrare in anticiparea cresterii pretului in luna de livrare mai apropiata in raport cu luna de livrare mai indepartata.
Strategia pietei in scadere
(Bear spread)
In tranzactionarea contractelor futures sau options, strategie care consta in cumpararea unui contract, simultan cu vanzarea altui contract din aceeasi clasa, astfel incat sa poata fi obtinut un profit daca pretul activului de baza scade, limitand pierderea potentiala in cazul in care estimarile nu se materializeaza. Un exemplu de astfel de spread il constituie cumpararea unei optiuni call pe un activ de baza simultan cu vanzarea altei optiuni call pe acelasi activ de baza, cu un pret de exercitare mai mic si aceeasi data de expirare ca si optiunea cumparata. Sau, un investitor poate sa cumpere un contract futures cu scadenta mai indepartata si, simultan, sa vanda un contract futures din aceeasi clasa, cu scadenta mai apropiata, ambele avand acelasi pret de livrare, in anticiparea scaderii pretului in luna de livrare mai apropiata in raport cu luna de livrare mai indepartata.
Strategia preluarii prin mandat
(Proxy contest)
Tehnica prin care o companie care doreste sa obtina controlul in cadrul altei companii incearca sa convinga actionarii acelei companii sa schimbe managementul actual cu unul care este favorabil companiei care intentioneaza preluarea. In cazul in care actionarii sunt de acord si voteaza prin intermediul mandatelor in acest sens, compania care intentioneaza preluarea poate castiga controlul companiei tinta fara sa plateasca un pret cu prima pentru actiunile acesteia.
Strategia prelungirii scadentei
(Rolling hedge)
Intr-o operatiune de hedging, este modificarea scadentei de la o luna la alta. Acest lucru este recomandabil atunci cand este nevoie de o perioada mai mare de timp pana la efectuarea tranzactiei pe piata cash pentru a evita livrarea aferenta contractelor futures.
Strategia pretului amanat
(Deferred pricing)
Strategie prin care un producator isi vinde marfa si simultan cumpara un contract futures pe acea marfa pentru a beneficia de pe urma unei cresteri asteptate a pretului. Producatorul actioneaza mai degraba ca un speculator decat ca un hedger, sperand ca va putea castiga mai multi bani vanzand marfa in prezent si cumparand un contract futures pe acea marfa, decat depozitand marfa si vanzand-o mai tarziu.
Strategia pretului de exercitare
(Money spread)
In tranzactionarea optiunilor, strategie care consta in cumpararea unei optiuni, simultan cu vanzarea unei optiuni identice cu exceptia pretului de exercitare. De exemplu, cumpararea unei optiuni call care expira in ianuarie, avand un pret de exercitare de 30$ si vanzarea unei optiuni call, avand aceeasi luna de expirare, dar un pret de exercitare de 25$. De asemenea, se mai numeste spread vertical.
Strategia schimbarii riscului
(Risk transformation)
In tranzactiile cu contracte futures, este transformarea riscului pretului, riscului ratei dobanzii sau riscului ratei de schimb valutar intr-un alt risc, riscul bazei, care este mai putin volatil si mai usor de administrat. Vezi Basis risk.
Strategia soldului creditor
(Credit spread)
Strategie care consta in cumpararea unei optiuni, simultan cu vanzarea alteia, ceea ce are drept rezultat un sold creditor in contul clientului. Acest lucru inseamna ca s-au incasat mai multi bani din vanzare decat s-au platit pentru cumparare.
Strategia soldului debitor
(Debit spread)
Cumpararea unei optiuni simultan cu vanzarea alteia, ceea ce are drept rezultat un sold debitor in contul clientului. Acest lucru inseamna ca s-au platit mai multi bani pentru cumparare decat s-au incasat din vanzare. De exemplu, un investitor cumpara o optiune call de sase luni, cu o prima de 500$, si vinde o optiune call de trei luni, avand acelasi pret de exercitare, la o prima de 300$. Aceasta tranzactie are ca rezultat un debit de 200$, plus comisioanele aferente. Vezi Credit spread.
Strategia Strangle
(Strangle)
Strategie cu optiuni care consta in cumpararea unei optiuni call si a unei optiuni put pe acelasi activ de baza, avand aceeasi data de expirare, dar preturi de exercitare diferite (long strangle), sau in vanzarea unei optiuni call si a unei optiuni put pe acelasi activ de baza, avand aceeasi data de expirare, dar preturi de exercitare diferite (short strangle).
Strategia Strap
(Strap)
Strategie cu optiuni care consta in cumpararea unei optiuni put si a doua optiuni call, toate pe acelasi activ de baza cu acelasi pret de exercitare si aceeasi luna de expirare, la o prima totala mai mica decat suma primelor celor trei optiuni in cazul in care acestea ar fi cumparate separat. Cumparatorul unui strap va obtine un profit in cazul in care pretul activului de baza va avea fluctuatii mari in special daca pretul va creste. Un strap poate fi atat long, cat si short.
Strategia Strip
(Strip)
Strategie cu optiuni care consta in cumpararea unei optiuni call si a doua optiuni put pe acelasi activ de baza, cu acelasi pret de exercitare si aceeasi luna de expirare. Cumparatorul unui strip va obtine un profit in cazul in care pretul activului de baza va avea fluctuatii mari, in special daca pretul va scadea. Un strip poate fi atat long, cat si short.
Strategia suport-put
(Writing put to aquire stock)
Strategie utilizata de catre un vanzator de optiuni care considera ca o anumita actiune este pe punctul de a scadea si ca aceasta merita sa fie cumparata la un anumit pret. Vanzand o optiune put exercitabila la acest pret, vanzatorul nu poate pierde. Daca actiunea, contrar asteptarilor sale, creste, atunci optiunea nu va fi exercitata, iar el va ramane cu prima pe care a incasat-o pentru optiune. Daca, asa cum a anticipat, actiunea scade si optiunea este exercitata, atunci, pe langa prima pe care a incasat-o, el va cumpara actiunea la un pret pe care el il considera bun.
Strategie futures cu livrari diferite
(Inter-delivery spread)
In tranzactiile cu contracte futures, strategie care consta in cumpararea unui contract futures pe o marfa cu o anumita luna de livrare si vanzarea unui contract futures pe aceeasi marfa, dar cu o alta luna de livrare. De exemplu, cumpararea unui contract pe grau/iunie si vanzarea simultana a unui contract pe grau/septembrie. Investitorul spera sa obtina un profit pe masura ce diferenta de pret dintre cele doua contracte se mareste sau se micsoreaza.
Structura capitalului
(Capital structure)
Tipurile de finantare pe termen lung utilizate de catre o companie: actiuni comune, actiuni preferentiale, profitul reinvestit si datoriile pe termen lung. Structura capitalului nu este acelasi lucru cu structura financiara a unei companii care mai include si alte surse de capital cum ar fi datoriile pe termen scurt, datoriile curente (accounts payable) si alte tipuri de datorii (datorii catre salariati, dividende neplatite etc.).
Structura unei emisiuni
(Structure of a deal)
Caracteristicile unei emisiuni noi de obligatiuni municipale, cum ar fi programul scadentelor, alegerea tipului obligatiunilor: obligatiuni in serie sau obligatiuni cu o singura scadenta cu un fond de amortizare, folosirea obligatiunilor cu cupon zero si a instrumentelor financiare derivate, stabilirea ratelor dobanzii, a clauzelor de rascumparare si a altor clauze pentru emisiunea respectiva.
Structurarea unei emisiuni
(Structuring a deal)
Stabilirea structurii unei emisiuni de obligatiuni municipale.
Studiu de fezabilitate
(Fesability study)
Raport al unui expert independent referitor la necesitatea economica si utilitatea unui proiect de investitii propus.
Subevaluat
(Undervalued)
Termen folosit pentru a desemna o valoare mobiliara care se tranzactioneaza la un pret mai scazut decat valoarea sa de lichidare, sau decat valoarea de piata, pe care analistii considera ca ar trebui sa o aiba. Vezi Overvalued, Fair market value.
Subscriere
(Subscription)
Folosirea de catre investitori a drepturilor de a cumpara actiuni comune dintr-o emisiune noua la pretul de subscriere. Aceste drepturi sunt denumite drepturi de preemptiune (preemptive rights) sau de subscriere (subscription rights).
Subscriere directa obligatiuni - comparator
(Going away)
Obligatiuni cumparate de catre investitori pentru portofoliul propriu, nu de catre dealeri.
Subscriere directa obligatiuni-distribuitor
(Going away sale)
La emisiunile noi de obligatiuni municipale, vanzare facuta unui client final.
Substituire (Swap)
(Substitution(Swap))
Vanzarea unui instrument financiar transferabil (valoare mobiliara) dintr-un cont cu scopul de a utiliza venitul obtinut pentru a cumpara un alt instrument financiar (valoare mobiliara), in aceeasi zi de tranzactionare. Vezi Switch (contingent or swap) order.
Substituire in aceeasi zi
(Same day substitution)
In Statele Unite, prevedere a Regulamentului T al Consiliului Rezervei Federale care permite unui client sa vanda valori mobiliare si apoi sa cumpere in marja alte valori mobiliare, avand o valoare mai mica sau egala cu cea a valorilor mobiliare care au fost vandute, fara a trebui sa depuna separat marja initiala ceruta pentru cumparare.
Sunshine laws
(Sunshine laws )
In Statele Unite, legi statale sau federale care cer ca publicul sa poata avea acces la majoritatea sedintelor organismelor de reglementare si ca majoritatea deciziilor luate in cadrul acestor sedinte sa fie facute publice.
Supraemisiune
(Overissue)
Actiuni emise in plus fata de cele autorizate.
Supraevaluat
(Overvalued)
(1) Valoare mobiliara al carei pret de piata este mai mare decat ar trebui sa fie, conform opiniei analistilor care analizeaza factorii fundamentali. (2) Optiune care se tranzactioneaza la un pret mai mare decat cel indicat de modelele matematice. Vezi Fair market order; Undervalued.
Supravegherea rechinilor
(Shark watcher)
Companie al carui obiect de activitate consta in a detecta incercarile de preluare, prin monitorizarea strategiilor de tranzactionare a actiunii clientului sau de catre alte corporatii.
Supraveghetor operatiuni obligatiuni
(Municipal securities principal)
Angajat al unei firme broker/dealer specializata in instrumente financiare de credit municipale care are raspunderea de a supraveghea activitatile firmei legate de instrumentele financiare de credit municipale
Supraveghetor piata
(Stock watcher)
La NYSE este un serviciu computerizat care monitorizeaza si supravegheaza intreaga activitate de tranzactionare din ringul bursei si miscarile tuturor actiunilor listate la aceasta bursa. Scopul este acela de a semnaliza acele tranzactii care depasesc parametrii predeterminati si de a identifica orice activitate neobisnuita de tranzactionare care se datoreaza zvonurilor, manipularii sau altor practici ilegale.
Swap
(Swap)
(1) Schimbarea unui instrument financiar transferabil cu un altul. Un swap poate fi executat cu scopul de a modifica scadentele unui portofoliu de obligatiuni ori calitatea emisiunilor dintr-un portofoliu de actiuni sau de obligatiuni. De asemenea, un swap poate fi executat in urma modificarii obiectivelor investitionale. Investitorii care au inregistrat pierderi dintr-un portofoliu de obligatiuni, fac de obicei swapuri intre obligatiunile care au generat pierderi si alte obligatiuni, care platesc randamente mai mari pentru a creste rentabilitatea portofoliului si pentru a inregistra pierderi deductibile fiscal. (2)
Intelegere intre doua parti prin care acestea schimba intre ele o obligatie de plata fixa cu o obligatie de plata variabila.
Swap cu obligatiuni
(Bond swap)
Vanzarea unor obligatiuni detinute pentru a cumpara alte obligatiuni. Astfel, un swap presupune doua operatiuni realizate, in acelasi timp, de aceeasi persoana: una de vanzare, cealalta de cumparare.
Swap cu rate ale dobanzii
(Interest rate swap)
Intelegere intre doua parti prin care o parte este de acord sa plateasca celeilalte o rata variabila a dobanzii (care depinde de nivelul ratelor dobanzii de pe piata), iar cealalta este de acord sa plateasca primei parti o rata fixa a dobanzii. Fiecare plata a dobanzii se calculeaza in functie de aceeasi suma fixa de bani care este denumita suma teoretica (notional amount). Aceasta este folosita doar la efectuarea calculelor, nici o astfel de suma nu este platita de una din parti, celeilalte. Fiecare parte datoreaza celeilalte o anumita suma de bani asa incat, pentru a regla conturile, partea care datoreaza suma mai mare plateste celeilalte parti doar diferenta.
Index: A B C D E F G H I L M N O P R S T V
|